Pe 28 aprilie se împlinesc opt ani de la abolirea regimului de vize pentru călătoriile de scurtă durată ale cetăţenilor Republicii Moldova, deţinători de paşapoarte biometrice, în spaţiul Schengen. În această perioadă, milioane de cetăţeni au traversat liber spaţiul comunitar.
Republica Moldova a fost prima ţară din componenţa asociaţiei de state numite Parteneriatul Estic căreia i s-a acceptat în 2014 regimul liberalizat de vize după îndeplinirea unei liste de condiţii cerute de UE, formulate mai curând de o manieră tehnică. Condiţiile au vizat diverse măsuri de precauţie – de la combaterea crimei organizate şi a corupţiei, promovarea reformele democratice şi până la adoptarea legislaţiei anti-discriminare.
Obţinerea regimului liberalizat de vize a fost o mare oportunitate pentru Republica Moldova, care trebuie să continue reformele pentru a aprofunda relaţiile cu Uniunea Europeană, susţin experţii. Ei mai afirmă că obţinerea regimului liberalizat de vize a reprezentat o realizare importantă pentru Chişinău, dar, în ultimii ani, relaţiile cu Uniunea Europeană nu au evoluat în sensul dorit, ceea ce nu a permis extinderea acestui regim, de exemplu, spre obţinerea dreptului la muncă a cetăţenilor Republicii Moldova.
Republica Moldova a început negocierile cu Uniunea Europeană privind suspendarea vizelor încă în 2008 şi a avut nevoie de şase ani ca să atingă ţinta. De la 28 aprilie 2014, cetăţenii Republicii Moldova care deţin un paşaport biometric pot călători pentru o perioadă de 90 de zile în Spaţiul Schengen, dar nu mai mult de 180 de zile pe an.
Din Spațiul Schengen fac parte a) 26 din 27 state membre ale Uniunii Europene (22 state membre Schengen și 4 state candidate pentru Schengen – Bulgaria, Cipru, Croația, România, care aplică regulile Schengen), doar Irlanda reprezentînd o excepție, precum și b) Elveția, Islanda, Liechtenstein și Norvegia.
