Muzeul Național al Țăranului Român a primit o donație de piese tradiționale din Maramureșul istoric.
Colecția de piese tradiționale din Apșa, raionul Teceu, regiunea Transcarpatia, Ucraina, a aparţinut lui Ioan Botoş, a fost achiziționată și apoi donată Muzeului Naţional al Ţăranului Român de Asociația Identitate Culturală Contemporană.
Cu această ocazie, Muzeul Ţăranului a organizat o conferinţă de presă la care au participat secretarul de stat din Ministerul Culturii, Diana-Ștefana Baciuna, dr. Virgil Ştefan Niţulescu, manager al Muzeului şi Florin Pârlea, preşedintele executiv al Asociației Identitate Culturală Contemporană.
„Suntem astăzi martorii așezării unei pagini de etnografie românească în povestea istoriei noastre. Este povestea înaintaşilor noştri, a rădăcinilor şi culturii române. O astfel de colecţie reprezintă o mărturie a identităţii noastre culturale şi mă bucură nespus integrarea acesteia în patrimoniul Muzeului Ţăranului Român. (…) Avem datoria morală de a preda generaţiei viitoare un bagaj cultural şi istoric de unde să-şi extragă valorile şi principiile pe care înaintaşii noştri le-au conservat prin tradiţie”, a subliniat Diana-Ștefana Baciuna, secretarul de stat al Ministerului Culturii.
Colecţia de 73 de obiecte vine în completarea patrimoniului existent al muzeului, piesele aparținând românilor din zona Maramureșului Istoric, azi parte a teritoriului Ucrainei, de o reală valoare datorită rarității lor din teren, dar și a perioadei în care au fost realizate – perioada interbelică și postbelică.
„Colecția primită este formată din textile de interior – ștergare, așternuturi, fețe de masă, scoarțe, valuri de pânză și dantele realizate în gospodărie cu acul. O altă categorie o constituie piesele de port traditional din zonă – două cămăși cu poale și două zadii de păr. Valoarea deosebită a colecției este dată de varietatea pieselor și tipologia lor. Colecțiile noastre s-au îmbogățit astfel cu un număr de opt covoare lucrate pe urzeală de cânepă și băteală din lână toarsă în casă și vopsită în coloranți chimici. Ștergarele, în număr de 33, sunt țesute în război orizontal din bumbac – urzeală și băteală, au capetele ornamentate din țesere cu stilizări fitomorfe. Marginea acestora este împodobită cu dantelă realizată în casă din bumbac cu acul”, a anunțat Muzeul Național al Țăranului Român.
Potrivit sursei citate, cămășile femeiești sunt de o reală valoare, reprezentând croiul vechi specific zonei Maramureșului Istoric. Realizate din pânză de cânepă, cu o broderie bogată din bumbac, acestea erau destinate zilelor de sărbătoare.