sau epopeea buletinului pierdut…
Acum exact o săptămână mi-am pierdut portmoneul, undeva între televiziune și guvern. Nu îndrăznesc să cred că cineva mi l-a furat. Nu se poate ca cineva să fi putut să fure un portmoneu cu patru mii de lei, cu care urma să îmi plătesc taxa lunară la școala de la București. L-am pierdut și se vede că încă nimeni nu l-a găsit, căci mi l-ar fi întors. Nu m-am stresat de bani, nu că aș întoarce banii cu lopata, dar luna trecută am pierdut doi oameni foarte dragi și mi-a fost foarte greu. Mi-am spus că există lucruri mult mai importante decât banii și chiar nu e cazul să sufăr din cauza lor, pentru că ei se fac. Cel mai grav e că acolo era buletinul și permisul de conducere, iar eu urăsc să stau pe la cozi și nici nu am timp pentru asta…
În fiecare dimineață, timp de o săptămână, când veneam la muncă, speram că Liuba mă va aștepta la poartă, lingând actele mele, să nu înghețe. Dar cățelușa nu mi-a făcut un asemenea cadou. M-am resemnat… Mi-am luat azi inima în dinți, portofelul la fel, și am pornit la Registru. Nu să văd cum se simt după atacul raider, ci să îmi fac actul de identitate, fără el nu îmi pot restabili permisul de conducere și nici cardurile bancare. Lume era puțină și nu mi-a trebuit decât 20 de minute să fac totul așa că degeaba îmi făcusem griji în privința rândurilor de la ghișee. De joia viitoare voi fi și eu om cu acte. Însă…
Pe calculatorul doamnei care îmi perfecta buletinul am văzut că în acheta electronică, pe lângă culoarea ochilor, înălțime, etc. se mai scrie naționalitatea și limba vorbită. La mine, evident, scria într-un caz și în altul – moldovenească. Acum eu încerc să-i explic doamnei că, uite, eu sunt ROMÂNCĂ, limba care o vorbesc e ROMÂNA. Ea cască ochii mari, îmi spune să-i demonstrez prin acte și îmi flutură certificatul de naștere unde scrie că părinții mei sunt moldoveni. Îi spun că în perioada sovietică, atunci când fusese emise actele mele și ale părinților era imposibil ca cineva să aibă în documente naționalitatea de român. Acum când avem dreptul la autoidentificare rog să fiu scrisă ROMÂNCĂ, pentru că e vorba de apartenența etnică și nu cetățenie. Îmi spune că eu, fără dovezi, nu pot veni să-i spun că sunt româncă sau rusoaică, sau altă naționalitate. Trebuie acte și gata! Pentru că român și moldovean nu e tot una, spune ea. După câteva minute de dezbateri m-am resemnat… în arhivă nu s-au păstrat certificatele bunicilor emise de statul român, iar Constituția RM știm cu toții ce spune…
P. S. Ca să îți faci buletin de identitate în termen de cinci zile costă 290 de lei, ca să îți faci buletin de identitate, în termen de cinci zile, în caz de pierdere, costă 420 de lei.
P. P.S. (sau cum acolo se scrie) Vreau să o felicit pe buna mea prietenă Ala Beliman, care azi, la Consulatul român, a ieșit în primul rând, să demonstreze fraților că știe cuvintele imnului și că nu toți basarabenii vor cetățenie doar pentru a ”merji slobod în Evropa”…
Sursa: FLASH-MOB
