InfoPrut: Domnule Godea, care sunt avantajele şi dezavantajele organizării unui referendum, în contextul prelungirii crizei politice din Rep. Moldova?
Mihai Godea: Criza aceasta prelungită obligă clasa politică să caute în continuare soluţii durabile şi nu între ghilimele, aşa cum a fost aceea lansată de Alianţa pentru Integrare Europeană. Pentru că, aşa cum se ştie, a fost anunţat un referendum constituţional pentru primăvară, cel mai probabil pentru luna aprilie, unde cetăţenii vor fi chemaţi la urne ca să dea dreptul deputaţilor să facă ce vor. Noi aşa am calificat această decizie a partidelor din arcul guvernamental. Ce se întâmplă: deputaţii nu au reuşit să aleagă preşedintele şi nu reuşesc de trei ani de zile, nu au capacitatea de a negocia şi de a identifica o personalitate, până la urmă, care să poată fi votată de cel puţin 61 de deputaţi şi în situaţia asta merg la popor şi spun ,,domnilor, noi nu am făcut mare lucru, nu am reuşit să alegem preşedintele, pe voi nu v-am implicat şi nici nu trebuie, ceea ce trebuie să faceţi este să ne daţi dreptul să decidem noi în continuare, doar că trebuie diminuat pragul necesar pentru alegerea preşedintelui”. Mi se pare cinic şi iresponsabil acest mod de abordare a lucrurilor. Cu atât mai mult cu cât unele partide din arcul guvernamental au pledat sau au ca şi prevederi programatice alegerea directă a şefului statului, alegerea directă a deputaţilor şi aşa mai departe. Noi ne-am convocat într-o şedinţă extraordinară a Consiliului Politic, fiind necesar mai ales în lumina ultimelor evenimente, după hotărârea Curţii Constituţionale. Nu ştiu de ce eram sigur că partidele parlamentare se vor aşeza la discuţii, ca să identifice o candidatură de compromis şi să aleagă preşedintele, indiferent că va fi necesar să se detaşeze de interesele de partid şi să identifice o persoană nu neapărat apolitică, dar care să nu fie prinsă în menghinele partinice. Şi eu sunt sigur că se găsesc 10-20 de personalităţi care ar putea reprezenta ţara. Doar dacă, desigur, se doreşte acest lucru şi dacă este suficientă voinţă politică în acest sens. Din aceste considerente am organizat şedinţa extraordinară a Consiliului Politic al Partidului Acţiunea Democratică, unde am dorit să discutăm pe larg situaţia actuală şi care ar fi posibilele căi de depăşire a actualului impas politic în care se află Republica Moldova. Vreau să vă spun că şedinţa a durat foarte mult, dezbaterile au fost foarte încinse. Până la urmă, Consiliul Politic Naţional a decis ca Partidul Acţiunea Democratică să avanseze propuneri de reformă constituţională mult mai complexe decât ceea ce se discută. Este un lucru ştiut că peste 80% dintre cetăţeni doresc să aleagă preşedintele în mod direct, adică doresc să se implice în procesul decizional şi noi pledăm pentru democratizarea procesului la toate nivelurile, inclusiv la nivel central, pentru a crea o conexiune directă între agenda cetăţenilor şi agenda Parlamentului, dar şi pentru a creşte responsabilitatea aleşilor în faţa alegătorilor. În conformitate cu prevederile programului nostru, am propus şi modificare sistemului electoral, într-unul mixt, în care jumătate din deputaţi să fie aleşi de circumscripţii uninominale teritoriale, iar jumătate pe listele de partid. În plus, am mai propus micşorarea numărului de legiuitori, de la 101 la 71. Ţara, în dependenţă şi de numărul unităţilor administrative de nivel 2, ar putea fi împărţită în 36 de circumscripţii uninominale, iar 35 de deputaţi să fie aleşi pe liste de partid, de aici am şi dedus numărul de 71. Acestea sunt, în esenţă, propunerile Partidului Acţiunea Democratică, ele corelează perfect cu aşteptările oamenilor şi reprezintă instrumente eficiente, durabile pentru ieşirea din impasul politic în care ne aflăm.
I.P.: Cui veţi înainta aceste propuneri?
M. G.: Există procedura legală, e foarte important să ne asculte cetăţenii, că noi ne propunem realizarea acestui plebiscit în conformitate cu prevederile Codului Electoral. În perioada imediat următoare vom elabora tot setul de documente necesar pentru a crea şi înregistra grupul de iniţiativă pentru elaborara şi transmite mesajele respective către cetăţeni, în aşa fel ca în cel mai scurt timp să trecem toată procedura şi să obţinem permisiunea legală să începem procesul de colectare a semnăturilor.
I.P.: Dar cum afectează eşecul celui mai recent referendum organizarea unei alte consultări a cetăţenilor? Cum vor fi mobilizaţi oamenii să meargă din nou la urne?
M. G.: La ultimul referendum s-a folosit un tertip, o sperietoare: comuniştii au speriat lumea că dacă vor vota la referendum vor vota, de fapt, unirea cu România. Există, încă, un segment de populaţie care se lasă influenţat de asemenea sperietori. Acum nu văd contraargumentele oponenţilor, cu atât mai mult cu cât de data asta comuniştii nu luptă cu Alianţa pentru Integrare Europeană şi eu cred că ei înţeleg că dacă ei vor lega steagul împotriva noastră nu vor face nimic altceva decât să ne crească ratingul politic. Şi eu, şi colegii mei am avut discuţii cu cetăţenii după lansarea acestor propuneri şi vreau să vă spun că se bucură de un sprijin important din partea oamenilor.
I.P.: Totuşi, fiecare partid politic are o anumită viziune asupra acestui referendum. Ce vor fi întrebaţi, în cele din urmă, cetăţenii cu drept de vot?
M. G.: Ceea ce ne propunem noi este să avem o întrebare compusă din trei întrebări: ,,Sunteţi pentru alegerea directă a şefului statului?”, ,,Sunteţi pentru un sistem electoral mixt, în care jumătate dintre deputaţi să fie aleşi direct de către cetăţeni?” şi ,,Sunteţi de acord cu micşorarea numărului de deputaţi la 71?”. Legal, treaba asta se poate împacheta foarte bine, într-un proiect de lege constituţională, se imprimă informaţiile pe verso-ul buletinului de vot. Nu văd o problemă tehnică în acest sens. În plus, campania pentru referendum ne va permite să ajungem la fiecare om pentru a-i explica ce ne propunem şi să asigurăm toate condiţiile ca votul exprimat să fie unul conştient.
I.P.: Dar asta nu presupune prelungirea crizei politice? Organizarea referendumului în aprilie?
M. G.: Eu nu cred că referendumul din aprilie va avea loc. Pentru că şi componentele Alianţei încep să dea înapoi, mai ales după ce în ultimele zile membri marcanţi ai societăţii civile, dar şi întreaga presă a dezaprobat această decizie a Alianţei şi, într-adevăr, ea nu duce nicăieri. Eu nu cred că după trei ani de chin şi osândă, cum se zice la noi, cetăţenii vor ieşi şi vor spune ,,da, domnilor, poftim, faceţi ce vreţi, nu ne interesează”. Din contră, dacă se venea cu o propunere care să îl implice pe cetăţean, care să îi faciliteze accesul la exercitarea suveranităţii, până la urmă, că poporul este purtătorul de suveranitate şi nu 101 deputaţi, chiar dacă ei sunt mandataţi. Urmărim de trei ani de zile cum cineva încearcă să exercite suveranitatea naţională în nume propriu, ceea ce este periculos.
I.P.: De ce credeţi că Alianţa pentru Integrare Europeană a ajuns la această soluţie?
M. G.: Este un strigăt de disperare. Nu cred că lucrurile au fost gândite şi cântărite până la capăt. Între timp, probabil, le-a mai venit şi apa la moară, să nu zic ,,mărul lui Newton” şi cred că se mai dumiresc. În cel mai scurt timp îşi vor clarifica poziţia în sensul rectificării ei. Nu văd cum ar întruni sprijinul popular.
I.P.: Vă mulţumim!
Sursa foto: Info-Prim Neo
