Ziua limbii române este o sărbătoare a spiritului românesc, fiindcă limba este efigia cea mai pregnantă a românilor, a declarat Acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, cu ocazia sărbătoririi Limbii Române pe ambele maluri ale Prutului.
„Eu nu consider că există vreo creaţie spirituală mai importantă a acestui popor, privit ca grup, decât limba română. (…) Şi dacă cineva poate să-mi demonstreze că există la majoritatea popoarelor vreo marcă a etniei mai importantă decât limba, atunci mă plec şi recunosc că poate noi exagerăm, dar eu nu cunosc în această lume vreo marcă mai importantă a majorităţii popoarelor decât limba”, a spus Pop, în deschiderea unei sesiuni ştiinţifice dedicate Zilei Limbii Române, desfăşurată în Clubul Academicienilor.
Academicianul Ioan-Aurel Pop consideră că limba română este ca „un organism viu”, dar astăzi este în „mare suferinţă”.
„Ceea ce mă deranjează însă pe mine teribil este că noi avem o limbă fonetică şi încercăm acum, prin necunoscători, s-o transformăm şi în etimologică. Vă dau numai un exemplu. Pe manşeta aceea de la diferite televiziuni scrie ‘Chef Grigore a făcut plăcinte’ . Cum Doamne iartă-mă noi scriem şef de gară, cu ş, şi ăla poate fi şef, dar maestrul bucătar e chef. Păi, eu ştiu că substantivul chef e neutru, un chef două chefuri, şi înseamnă petrecere. Bine, i-am scris unei televiziuni că limba noastră e limbă fonetică şi m-a rugat să explic. Şi atunci am renunţat să mai scriu”, a mai subliniat acesta, potrivit Agerpres.
În cadrul evenimentului au mai susţinut alocuţiuni: prof. univ. dr. Florica Dimitrescu-Niculescu, membru de onoare al Academiei Române, acad. Gabriela Pană Dindelegan, cercetătorul dr. Mihaela Gheorghe, de la Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti”, profesor la Universitatea „Transilvania”, Braşov, şi cercetătorul dr. Ştefan Colceriu, de la Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti”.
Ziua Limbii Române, sărbătorită în fiecare an la data de 31 august ca urmare a unei iniţiative legislative din anul 2011, a fost stabilită, în mod simbolic, la aceeaşi dată cu sărbătoarea similară instituită în anul 1990 în Republica Moldova sub numele „Limba Noastră”, pentru a transmite mesajul că limba română este o limba vorbită nu numai între graniţele ţării, ci şi dincolo de frontiere.
