Republica Moldova are un spațiu informațional încă nesecurizat, fapt ce va permite în continuare ca dezinformările și știrile false să fie propagate la un nivel ridicat. Este opinia jurnalistului Mădălin Necșuțu, care a vorbit în cadrul unei analize complexe despre dezinformarea ca element al războiului hibrid în Republica Moldova pe timpul invaziei ruse din Ucraina.
Astfel, printre multe alte aspecte privind dezinformarea, specialistul a menționat, în cadrul analizei sale, și faptul că în Republica Moldova zona online-ul este nereglementată, astfel propaganda rusă a migrat pe Telegram, o rețea socială rusească care nu este moderată. Aceasta a prins viteză încă de la alegerile parlamentare din februarie 2019, în special printre vorbitorii de limbă rusă, și a devenit în scurt timp „creuzetul știrilor false din Republica Moldova”.
În acest sens, Mădălin Necșuțu a amintit că o serie de scandaluri între ofițerii SIS au scos la iveală că o parte dintre canalele de Telegram pe care se făcea propaganda pentru forțele politice proruse și împotriva celor pro-europene erau controlate chiar de un ofițer SIS care s-a retras în 2019.
„Pe 1 aprilie 2022, biroul fostului ofițer SIS, Evgheni Kuzmin a fost percheziționat pentru acuzații de divulgare de secrete. Kuzmin era la acel moment consilierul președintelui Moldovagaz, Vadim Ceban. Moldovagaz este subsidiara Gazpromului în Republica Moldova, acolo unde compania rusă deține controlul a circa 65 la sută din acțiuni. Presa de la Chișinău a dezvăluit că Kuzmin gestiona câteva zeci de canale de Telegram care se ocupau cu propaganda rusă și în plin război din Ucraina.
Anterior, în septembrie 2021, Alexei Serebreanschi, colonel în rezervă SIS și care a activat în serviciu timp de 19 ani, ultima funcție deținută fiind de șef al spionajului extern, l-a acuzat public pe Kuzmin de scurgerea unor informații secrete pe canale de Telegram, create și gestionate de SIS. „De exemplu, pe telegram canalul „Nevelehov”, creat și gestionat de ofițerul SIS Evgheni Kuzmin, sunt publicate informații secrete ce țin de identitatea ofițerilor SIS, operațiuni secrete și alte date restricționate”, a declarat atunci Serebreanschi. Kuzmin nu a dezmințit niciodată aceste afirmații.
Așadar, foști ofițeri ai instituției care ar trebui să vegheze la protecția spațiului informațional sunt suspicionați că ar fi implicați chiar ei în astfel de activități de propagandă și de promovarea a
dezinformării și a falsurilor. Tocmai de aceea, Republica Moldova este încă departe, cu o legislație nu
tocmai completă în cea ce privește propaganda, de astfel de scandaluri care știrbesc din imaginea
instituțiilor care ar trebui să se lupte cu propaganda internă și cea străină”, a menționat Mădălin Necșuțu.
Prin urmare, expertul a atenționat că Republica Moldova are un spațiu informațional încă nesecurizat, fapt ce va permite în continuare ca dezinformările și știrile false să fie propagate la un nivel totuși ridicat. În acest sens, el a remarcat că instituțiile abilitate să monitorizeze astfel de pericole trebuie reformate, iar Consiliul Audiovizual are nevoie de fonduri pentru a-și lărgi echipa de monitorizare.
„Este nevoie de creare a unui mecanism sau oferirea unor prerogative sporite Consiliului Audiovizual, sau formarea unei instituții aparte care să reglementeze cumva și activitatea siteurilor de știri și rețelelor de socializare.
Tot la capitolul dezinformări ar putea fi trecute și alertele cu bombă care stârnesc panică în rândul populației și creează dificultăți de funcționare pentru instituțiile statului. Și la acest capitol, după cum a cerut deja Ministerul Afacerilor Interne, trebuie prevăzute pedepse mai mari, inclusiv cu privațiune de libertate.
Războiul din Ucraina va obliga în continuare propaganda rusă să fie foarte activă în Republica
Moldova. La această situație se mai adaugă și dorința oligarhilor fugari de a sabota procesul
de reforme pro-europene, iar trusturile lor de presă sunt încă puternice. Chiar dacă și-au redus
turațiile, acestea funcționează în continuare ca organe de propagandă și dezinformare”, a specificat Necșuțu.
De asemenea, expertul a venit cu o serie de recomandări printre care și faptul că presa din Republica Moldova trebuie citită atât într-un context local, cât și unul mai larg regional. Una dintre cele mai mari capcane pentru un cititor de limbă română este că după o primă citire a unei știri din Republica Moldova să creadă că a înțeles tot contextul.
El a mai adăugat că este nevoie de jurnaliști specializați pe Republica Moldova atât din Occident, cât și din România, care să aibă capacitatea să redea obiectiv și complet realitățile din Republica Moldova. De multe ori, atât jurnaliștii, cât și analiștii politici, nu au o imagine completă și redau trunchiat realitățile din Republica Moldova. De cele mai multe ori din neștiință sau înțelegere precară a realităților de la Chișinău.
„În cazul României, este nevoie de o centralizare în cadrul poate a unui institut de cercetare dedicat problemelor răsăritene, cu precădere pentru Republica Moldova. Mediul academic trebuie să-și unească resursele pentru crearea unei astfel de instituții care să cuprindă un spectru larg de specialiști de la cercetători, analiști și jurnaliști.
De asemenea, este nevoie de crearea unei rețele largi de think tank-uri în România care să abordeze problemele ce țin de spațiul răsăritean, cu precădere cele despre Republica Moldova”, a mai recomandat specialistul.
Mădălin Necșuțu a mai remarcat că nevoia de cunoaștere la nivel academic și la nivel de presă între specialiștii din Republica Moldova și România este condiție absolut necesară pentru dezvoltarea unor relații bilaterale reciproce, inclusiv în sfera informațională, deoarece s-a văzut cât de ușor pătrunde
propaganda rusă în România (UE) prin intermediul Republicii Moldova. Astfel este nevoie de o
conlucrare mai activă pe această dimensiune și de proiecte comune.
„Este nevoie de creare a acelui spațiul informațional comun și asigurarea cu informație documentată și veridică pentru a putea face față dezinformărilor. Deocamdată, în România nu există decât câteva instituții media care sunt interesate de spațiul informațional comun cu Republica Moldova și care au filiale sau corespondenți în Republica Moldova”, a concluzionat expertul.
