Astăzi, se împlinesc 30 de ani de la reactivarea Mitropoliei Basarabiei, autonomă și de stil vechi, cu reședința în Chișinău, una din cele patru mitropolii externe ale Bisericii Ortodoxe Române.
Astfel, Mitropolia Basarabiei marchează astăzi trei decenii de activități spirituale, culturale, filantropice și sociale ale Bisericii din Basarabia.
În acest sens, Mitropolia Basarabiei a remarcat prin intermediul unui comunicat de presa că au fost „30 de ani de rugăciune neîncetată; 30 de ani de apărare și mărturisire a credinței ortodoxe, a identității naționale, a limbii române, a istoriei adevărate; 30 de ani de luptă împotriva secularismului și a secularizării; 30 de ani de suferință și răbdare a greutăților, criticilor, nedreptăților și nerecunoștințelor, care de fiecare dată și-a plecat tăcut genunchii în fața Altarului Ceresc, îndeplinindu-și cuminte misiunea sacerdotală de Biserică a lui Hristos”.
„Au fost ani grei, dar datorită faptelor elocvente care vorbesc cel mai bine despre rolul și activitatea sa, ecourile vocilor unanime de apreciere din țară și din străinătate despre binecuvântata Mitropolie a Basarabiei sunt doar pozitive. După toți acești ani de trudă aproape martirică și de eforturi considerabile depuse, fără a se lăsa speriată și înduplecată de amenințările vocilor potrivnice, care nu cunosc dragostea adevărată față de Trupul Păstorului, față de istorie, de credință și popor, a reușit să ofere Bisericii Ortodoxe, respectiv poporului român basarabean valențele credinței și ale patriotismului, de care au nevoie viitoarele generații în construirea unei societăți prospere, bazată pe principiile Evanghelice”, se mai arată în comunicat.
Potrivit sursei citate, astăzi este zi de sărbătoare și de recunoștință, pentru că ortodoxia românească cunoaște unitate, iar unitatea ne face atenți la nevoile societății.
„Deși regimuri politice succesive au avut tendința de a controla Mitropolia Basarabiei, limitându-i cu desăvârșire libertatea și autonomia necesară pentru a-și împlini vocația spirituală și socială, totuși, cu toate restricțiile și resursele materiale sau financiare aproape inexistente, Mitropolia a reușit să:
- restaureze și să construiască zeci de biserici, mănăstiri, așezăminte și instituții sociale;
- să organizeze și să participe la evenimente și manifestări culturale, educaționale, sociale, la nivel național și internațional;
- să publice numeroase lucrări științifice, teologice și publicații periodice;
- să organizeze pelerinaje, procesiuni cu sfintele moaște ale Sfinților, vizite pastorale, schimburi de experiență, pentru clericii și credincioșii din Mitropolie;
- să implementeze programe naționale și internaționale de tabere pentru tineri, etc…”, a mai informat Mitropolia Basarabiei.
În acest context, Mitropolia Basarabiei a mulțumit tuturor credincioșilor, autorităților, instituțiilor „care au avut încredere în noi, care ne-au fost aproape și ne-au ajutat sub diverse forme, care au luptat necontenit alături de noi pentru același ideal, care s-au rugat cu și pentru noi, care vor servi Biserica Ortodoxă și pe Hristos Domnul până la sfârșitul cel mai de pe urmă”.
Menționăm că Mitropolia Basarabiei a fost desființată de regimul sovietic în 1944. Pe baza Legii cultelor, o parte a clerului și a credincioșilor din Republica Moldova se asociază și, la 14 septembrie 1992, are loc la Chișinău Adunarea de reactivare a Mitropoliei Basarabiei.
Petru Păduraru, episcop de Bălți, este numit mitropolit locțiitor, iar o delegație de clerici este trimisă la București pentru a cere Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane să primească noua Mitropolie a Basarabiei sub jurisdicția canonica a Patriarhiei Române, așa cum fusese după 1918.
Sfântul Sinod va răspunde acestei cereri, la 19 decembrie 1992, prin „Actul Patriarhal si Sinodal al Patriarhiei Române privind recunoașterea reactivării Mitropoliei Basarabiei, autonomă și de stil vechi, cu reședința în Chișinău”, în care se spune: „Prin reactivarea Mitropoliei Basarabiei se săvârșește un act sfânt de adevăr și dreptate, care reîntregește plinătatea comuniunii de credință strămoșească și gândire românească”.
