Comisiile Naționale pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial din Republica Moldova și România s-au întrunit astăzi, 14 septembrie 2022, într-o ședință comună la Chișinău.
Evenimentul este organizat de Ministerele Culturii din Republicii Moldova și România.
Prezent la deschiderea ședinței, Sergiu Prodan, ministrul Culturii de la Chișinău a remarcat că după o pauză de câțiva ani, astăzi are loc această reuniune între cei mai buni experți în domeniul patrimoniului cultural imaterial din Republica Moldova și România.
„Este pentru prima dată când ședința comună are loc la Chișinău și participă deopotrivă membrii Comisiilor, dar și specialiștii din cadrul ambelor Ministere ale Culturii. Este dovada voinței politice fără precedent și de suflet de a ne uni eforturile pentru a păstra și a pune în valoare mărturiile trecutului, care este unul comun și ne definește ca neam în ființa căruia bate aceeași inimă, în pofida Prutului, care ne desparte”, a remarcat ministrul Culturii de la Chișinău.
Importanța reuniunii este conferită și de faptul că România și Republica Moldova au înscris în Lista Reprezentativă UNESCO a patrimoniului cultural imaterial trei elemente: Colindatul de ceată bărbăteasca (2013),Tehnici tradiționale de realizare a scoarțelor în România și Republica Moldova (2016) și Practici culturale asociate zilei de 1 Martie (Mărțișorul) (2017).
Totodată, dosarul comun „Arta cămășii cu altiță – element de identitate culturală în România și Republica Moldova” este pe agenda celei de-a 17-a reuniuni a Comitetului Interguvernamental pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, UNESCO, care se va desfășura la Rabat, Maroc în perioada 28 noiembrie – 4 decembrie.
În acest sens, Lucian Romașcanu, ministrul Culturii de la București, a mulțumit membrilor grupurilor naționale care au lucrat ani de zile la elaborarea dosarelor, care au cercetat și documentat fiecare element, care au lucrat împreună cu comunitățile locale astfel încât să fie asigurată viabilitatea patrimoniului cultural imaterial în localități, apreciind că din cele șapte elemente ale patrimoniului românesc pe Lista UNESCO, trei sunt comune cu Republica Moldova.
El a mai specificat că se impune „asortarea discursurilor politice pe marginea acestui subiect cu o finanțare a proiectelor ce țin de salvgardarea patrimoniului, pe măsură”.
La rândul lor, președinții Comisiilor Naționale pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial din România și Republica Moldova, Gabriela Nedelcu-Păsărin și Petru Vicol, au vorbit în cadrul evenimentului despre necesitatea de valorificare a patrimoniului comun, care trebuie adus la cunoștința publicului, dar și a comunității internaționale, prin toate mijloacele de comunicare posibile.
Menționăm că în cadrul ședinței vor fi abordate subiecte privind progresele înregistrate de către ambele state în implementarea Convenției UNESCO din 2003 privind salvgardarea patrimoniului cultural imaterial, aspecte ale cadrului legal în domeniu, strategiile naționale în domeniu, vor fi stabilite acțiuni comune de promovare a elementelor incluse în Lista Reprezentativă UNESCO și vor fi identificate alte elemente de patrimoniu național, ce ar putea fi înaintate în comun pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial UNESCO.
Ședința comună a Comisiilor Naționale pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial din Republica Moldova și România este parte a Programului Zilelor Europene ale Patrimoniului – 2022.
