O inițiativă a Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române menită să pledeze pentru eliminarea Federației Ruse din formatul de negocieri sau din poziția de garant al chestiunii transnistrene a fost lansată marți, 4 octombrie, de directorul institutului, Dan Dungaciu, potrivit Agerpres.
Dungaciu, care a participat la dezbaterea „Germania și Noua Ordine Europeană” a explicat că inițiativa institutului, în parteneriat cu institute de profil din Republica Moldova, se referă la fructificarea consecințelor unui document esențial, Anders Fogh Rasmussen – Andriy Yermak.
„Documentul (Rasmussen – Yermakn.r.) se referă la o schimbare radicală de filosofie în ceea ce privește securitatea europeană. Dacă până astăzi, după căderea comunismului, discuția despre securitatea europeană se făcea inclusiv în relații cu Federația Rusă, chiar la un moment dat cu tentative de introduce Rusia în decizia de securitate europeană (…), precum Formatul 5 plus doi pentru Transnistria, acest document discută securitatea și garanțiile de securitate ale Ucrainei fără Rusia. Rusia nu este prezentă, OSCE nu este prezent, pentru că Rusia e acolo, prin urmare Rusia nu are niciun cuvânt de spus în ceea ce privește securitatea Ucrainei, cu atât mai puțin să devină garantul acestei securități”, a declarat Dungaciu pentru AGERPRES.
Directorul Institutului consideră că „dacă Occidentul, Statele Unite, merg pe această abordare, consecința pentru spațiul nostru aflat în imediata vecinătate a României – care probabil nu se vede de la dimensiunea acelei abordări sau de la importanța foarte mare a Ucrainei – este că Rusia nu mai are ce căuta într-un format de negocieri sau din poziția de garant, așa numit – nu a fost niciodată – al chestiunii transnistrene”.
„Deci, în 5+2 nu are ce căuta Federația Rusă din moment ce e scoasă din ecuația ucraineană. Inițiativa dorește să aducă în discuție la București, Chișinău și Bruxelles, la Washington, ideea că Federația Rusă trebuie tratată la fel cum e tratată în cazul Ucrainei și în cazul Republicii Moldova. Și cred că această inițiativă ar trebui să fie îmbrățișată, discutată. Am lansat-o în cadrul acestei dezbateri, inclusiv să avem sprijinul unor institute din Germania, care să susțină această abordare”, a arătat Dungaciu.
Dan Dungaciu a mai declarat că documentul va fi prezentat atât comisiilor de specialitate al Parlamentului României și la Chișinău, cât și la nivelul decidenților NATO și UE.
