Limba română continuă să fie vorbită în Ucraina de către 92% dintre membrii comunității românești. Acestea sunt datele unui sondaj sociologic realizat în cadrul proiectului „Comunitatea românească din Ucraina: necesități, așteptări și provocări în perioada războiului (barometru social)”, finanțat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni din cadrul Guvernului României.
Astfel, conform rezultatelor sondajului sociologic, 92% dintre respondenți au declarat că discută acasă cu părinții, copii și rudele în limba română.
Totodată, starea financiară a vorbitorilor de limba română s-a înrăutățit după declanșarea războiului. 68% dintre respondenți susțin că au fost afectați foarte mult sau destul de mult de războiul din Ucraina. Nesiguranța și sărăcia sunt considerate principalele problemele ale comunității românești din Ucraina, iar sosirea în localitate a unui număr mare de persoane strămutate intern deranjează cel mai puțin comunitatea românească.
Rusia este considerată vinovată de declanșarea războiului, susțin 65% dintre participanții la sondaj. 80% dintre reprezentanții comunități românești din Ucraina declară că au rude, prieteni sau cunoscuți care luptă sau au luptat pe front, ceea ce indică o implicare directă a etnicilor români în ciocnirile militare ruso-ucrainene.
60% dintre membrii comunității românești din Ucraina cred în victoria statului lor în acest război, în timp ce în doar 4% susțin că Rusia va fi învingătoare. În acest context, televiziunea și Internetul sunt sursele principale de informare despre evenimentele de război. Se observă o popularitate în creștere a presei online, a rețelelor de socializare și a canalelor de Telegram în mediul comunității românești din Ucraina.
27% dintre respondenți sunt deconectați de la presa de limba română din Ucraina. În regiunea Cernăuți respondenții au declarat de cele mai multe ori că urmăresc toată presa de limba română din Ucraina, în timp ce în regiunile Transcarpatia și Odesa răspunsul cel mai răspândit este „nu urmăresc, dar știu că există”, urmat de „emisiuni tv și de radio prin Internet”. Se resimte în aceste două regiuni o lipsă a accesului la informații în limba maternă.
Politica statului român față de Ucraina în contextul războiului cu Rusia este văzută foarte pozitiv sau pozitiv (43 și respectiv 26%) și doar 4-5% dintre respondenți consideră acțiunile României ca fiind fără niciun impact.
Bursele pentru elevii români și ajutoarele umanitare sunt cele mai cunoscute proiecte ale statului român din ultimii ani, în același timp majoritatea inițiativelor și finanțărilor nerambursabile trebuie sprijinite, diversificate sau continuate, dar în special acordarea de burse elevilor, studenților și profesorilor români (73%), excursii și tabere de odihnă pentru elevi, tineri și adulți în România (59%), sprijinirea ziarelor, agențiilor de știri, posturilor de radio și de televiziune în limba română (52%).
Sondajul arată că majoritatea proiectelor trebuie continuate, existând diverse solicitări noi destul de populare ca, de exemplu, facilitarea apariției unor locuri de muncă pentru tineri.
51% dintre respondenți consideră că de la proclamarea independenței Ucrainei și până în momentul de față unele drepturi ale comunității românești au fost respectate, iar altele – nu. 29% dintre membrii comunității românești susțin că drepturile lor nu au fost respectate. În general 80% dintre vorbitorii de limba română din Ucraina au menționat că au existat anumite probleme mai mici sau mai mari la acest capitol. Părerile sunt împărțite în privința prezenței sau absenței elementelor de discriminare din motive etnice sau lingvistice în viața românilor din Ucraina.
64% dintre membrii comunității românești din Ucraina susțin că accesul la învățământ în limba maternă este cea mai mare problemă din ultimii 30 de ani, urmând închiderea ziarelor, dispariția emisiunilor de televiziune și radio în limba română (52%), un interes scăzut al României față de situația comunității românești (48%), părăsirea de către tineri a satelor, depopularea zonelor rurale (43%), politica Ucrainei care nu a fost una favorabilă pentru comunitatea română (43%), lipsa de investiții ale Ucrainei în localitățile unde locuiesc vorbitorii de limba română (42%).
Jumătate dintre membrii comunității românești din Ucraina au declarat că frecventează serviciile divine în limba română la Biserica Ortodoxă Ucraineană păstorită de Mitropolitul Onufrie, care s-a subordonat canonic până la sfârșitul lunii mai 2022 Patriarhiei de la Moscova, iar 29% au precizat că sunt creștini, dar nu frecventează servicii divine.
Problema conflictului dintre cele două biserici ortodoxe din Ucraina trebuie rezolvată, potrivit opiniei a 41% dintre respondenți, prin unirea celor două mitropolii într-o structură separată prin dialog și buna înțelegere.
61% dintre respondenți consideră că este o idee bună deschiderea unor lăcașe de cult în regiunile Cernăuți, Transcarpatia și Odesa de către Biserica Ortodoxă Română, iar 35% au ales să nu răspundă la această întrebare.
40% dintre respondenți consideră că în urma reformei administrativ-teritoriale din Ucraina au avut loc unele schimbări pozitive și altele negative, în timp ce 25% observă doar efecte negative. Cei mai nemulțumiți de reforma administrativ-teritorială din Ucraina sunt românii din regiunea Odesa, urmând cei din Cernăuți și încheind cu regiunea Transcarpatia, în care nemulțumirea este la un nivel destul de mic.
Cel mai cunoscut politician în mediul comunității românești este președintele Ucrainei Volodimir Zelenski (76% dintre respondenți susțin că știu multe sau foarte multe informații despre el), urmat de președintele României Klaus Iohannis (46%), premierul ucrainean Denis Șmâgal (36%) și comandantul șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, Valeri Zalujnîi (32%).
Politicienii români sunt cunoscuți mult mai puțin decât cei ucraineni. Membrii comunității românești sunt mult mai conectați la viața politică din Ucraina decât la cea din România.
69% dintre respondenți apreciază că relațiile dintre Ucraina și România sunt de prietenie și colaborare, în timp ce 19% le consideră neutre, iar 4% consideră că relațiile bilaterale Kiev-București sunt dușmănoase.
Dacă echipa națională de fotbal a Ucrainei va juca un meci cu echipa națională de fotbal a României 50% dintre respondenți vor ține pumnii pentru ambele echipe, 27% – pentru Ucraina și 23% pentru România. Aceste rezultate demonstrează existența unei tendințe în mediul comunității românești de a edifica o combinație internă armonioasă între identitatea etnică și cea civică.
Sondajul respectiv a fost realizat de Institutul de Studii Politice și Capital Social din Cernăuți, în perioada 15-25 octombrie 2022, pe un eșantion de 740 de persoane, reprezentând o structură în miniatură a comunității românești din Ucraina.
Pe lângă acesta, în perioada 1 septembrie – 24 noiembrie 2022, Institutul de Studii Politice și Capital Social din Cernăuți a mai realizat trei interviuri de tip focus grup și o analiză a presei de limba română din Ucraina, în cadrul proiectului „Comunitatea românească din Ucraina: necesități, așteptări și provocări în perioada războiului (barometru social)”. Rezultatele desfășurate ale studiului au fost publicate într-o broșură, care poate fi citită aici.
