Republica Moldova merită mai mult de la Uniunea Europeană. Se poate observa cum această țară a depăşit Ucraina pe planul integării europene, dar instabilitatea politică pune în pericol realizările din ultimii ani, susține cercetătoarea Kristi Raik, afialiată Institutului Finlandez pentru Afaceri Internaționale.
Republica Moldova se află în criză politică de aproape trei ani. În ciuda acestei instabilităţii politice, aproape cronice, Republica Moldova a făcut progrese politice și economice considerabile în ultimii doi ani şi jumătate. Rapoartele Freedom House și Reporteri fără Frontiere confirmă faptul că nivelul libertății a înregistrat progrese importante. În același timp, trebuie să se menționeze faptul că în luna decembrie a anului 2011, au fost lansate negocierile moldo-europene cu privire la semnarea Acordului Aprofundat și Atotcuprinzător privind Comerțul Liber cu Uniunea Europeană. Spre comparație, Ucraina a fost invitată să semneze același document cu UE, dar oficialii europeni au refuzat din cauza politicii interne de suprimare a opoziției, promovate de actuala administrație de la Kiev.
Popularitatea guvernului actual de la Chișinău este mai mică decât niciodată, şi această țară est-europeană s-ar putea confrunta în curând cu o nouă campanie electorală pentru alegeri parlamentare într-un termen de trei ani. În aprilie 2009 Republica Moldova a avut parte de versiunea sa proprie a ”revoluției colorate”, care a avut drept consecință formarea unui guvern pro-european. Există, însă, semne că această țară va repeta scenariul ucrainean: paralizia politică se poate solda cu încetinirea reformelor, apariția unor frustrări publice și revenirea la un sistem de conducere autoritar. Parlamentul de la Chișinău a fost incapabil să aleagă șeful statului timp de doi ani și jumătate. Coaliția aflată la guvernare nu a întrunit numărul de voturi necesare pentru aceasta. În Constituția Republicii Moldova scrie următorul lucru: dacă legislativul eșuează în alegerea președintelui țării, atunci el trebuie să fie dizolvat.
Aceeași cercetătoare apreciază ca fiind pozitivă dezghețarea înregistrată în procesul de soluționare a conflictului transnistrean, chiar dacă o soluționare rapidă a acestuia este puțin probabilă. După mai bine de cinci ani, la finele aunului 2011, au fost reluate discuțiile pentru rezolvarea acestui conflictul. Moscova se arată a fi interesată de reluarea negocierilor, iar la Tiraspol s-a produs shimbarea de lider, ceea ce conduce la facilitarea dialogului în cadrul formatului de negociere.
Evghenii Şevciuc, noul lider nerecunoscut de la Tiraspol, se arată a fi predispus spre normalizarea comerțului şi circulației persoanelor între cele două maluri ale Nistrului. Transnistria este cointeresată să fie inclusă în procesul de integrare europeană al Republicii Moldova. Conflictul nu este un obstacol în calea realizării obiectivelor principale ale relației bilaterale UE-Moldova în următorii câțiva ani, mai adaugă cercetătoarea.
Variantă originală a analizei poate fi accesată aici.
Sursă imagine: fiia.fi
