O companie juridică de la Chișinău a trimis o petiție către autoritățile de la București privind refuzul primit de mai mulți cetățeni ai Republicii Moldova la perfectarea buletinului românesc.
Petiția a fost adresată către Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Afacerilor Interne de la București în urma multiplelor solicitări din partea cetățenilor Republicii Moldova care dețin cetățenie română și au dorit să-și perfecteze o carte de identitate românească, dar au fost refuzați de către autoritățile din România.
Potrivit companiei juridice de la Chișinău, respectivii cetățeni primesc refuz la perfectarea buletinului românesc în urma unor verificări, inițiate din oficiu de serviciile publice comunitare județene/locale, la adresa de domiciliu. Motivul indicat de către autoritățile din România este că persoana nu locuiește la domiciliul indicat la perfectarea actului de identitate.
În acest sens, compania JustConsult a solicitat autorităților din România să clarifice motivele și normele legale, în baza cărora cetățenii români, care anterior au deținut domiciliu în străinătate, sunt refuzați la perfectarea cărții de identitate.
„În special, compania juridică solicită mai multe clarificări la modul în care autoritățile fac uz de art. 62 alin. 1) și 3) din Normele din 10 martie 2021 de aplicare unitară a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români.
Juriștii constată că autoritățile abuzează de prezenta normă, care prevede că, „urmare a sesizării din oficiu că o persoană fizică nu mai locuiește la adresa cu care figurează înregistrată în R.N.E.P., lucrătorii de evidență solicită lucrătorilor de poliție efectuarea de verificări în teren”. În cazul în care se constată că persoana fizică în cauză nu mai locuiește la adresa declarată ca domiciliu, lucrătorul de la S.P.C.E.P. efectuează mențiuni în registrul național de evidență a pașapoartelor simple cu privire la încetarea valabilității mențiunii privind domiciliul. Actul de identitate al persoanei aflate în una dintre situațiile prevăzute la alin. (1) sau (3) se anulează.
Trezește îngrijorări și modul în care este aplicat art. 62 alin 6) din același act normativ. Acesta stipulează că „atunci când persoana aflată în una dintre situațiile prevăzute la alin. (1) sau (3)”, actul acestuia, la momentul legitimării, se reține spre anulare”, a informat JustConsult.
La rândul său, directorul JustConsult, Ion Guștiuc, a subliniat că s-a solicitat prin demers oficial, „să ne fie prezentate explicații în ce mod are loc sesizarea din oficiu”. „Autoritățile sunt obligate să ne ofere un răspuns la petiție și să explice în ce condiții are loc sesizarea din oficiu. Așteptăm explicații cum se stabilește că persoana domiciliază la o adresă sau nu”, a menționat el.
Potrivit sursei citate, prin aplicarea acestor norme, miilor de cetățeni români le este îngrădit dreptul de a deține un act de identitate. De asemenea, este încălcat flagrant Art. 25 din Constituția României, prin care este stabilit dreptul fiecărui cetățean „de a-şi stabili domiciliul sau reşedinţa în orice localitate din ţară, de a emigra, precum şi de a reveni în ţară”.
