Astăzi se împlinesc 14 ani de la moartea marelui poet român din Basarabia, Grigore Vieru. Acesta s-a stins din viaţă în data de 18 ianuarie 2009, la două zile după un grav accident rutier, care s-a produs în timp ce poetul se întorcea de la Cahul.
Poetul şi eseistul Grigore Vieru s-a născut la 14 februarie 1935, în satul Pererâta (Republica Moldova), în familia de plugari români a lui Pavel şi Eudochia Vieru. A absolvit primele şapte clase în satul natal (1950), şcoala medie din oraşul Lipcani (1953) şi Facultatea de Filologie şi Istorie a Institutul Pedagogic „Ion Creangă” din Chişinău (1958).
Grigore Vieru s-a impus ca un promotor consecvent al idealurilor naţionale ale românilor din stânga Prutului, luptând pentru oficializarea limbii române în Basarabia, pentru reunirea ei cu Patria-mamă.
În 1973, Grigore Vieru a trecut Prutul în cadrul unei delegaţii de scriitori sovietici şi a participat la întâlnirea cu redactorii revistei Secolul 20: Dan Hăulică, Ştefan Augustin Doinaş, Ioanichie Olteanu, Geo Şerban, Tatiana Nicolescu. Un an mai târziu, în 1974, a dat curs invitaţiei oficiale din partea Uniunii Scriitorilor din România, adresată de preşedintele acesteia, scriitorul Zaharia Stancu. Astfel, a vizitat Transilvania, însoţit de poetul Radu Cârneci. În 1977, tot la invitaţia Uniunii Scriitorilor din România, a vizitat oraşele Bucureşti, Constanţa, Cluj-Napoca, Iaşi.
La sfârşitul anilor ’80, Grigore Vieru s-a aflat în prima linie a Mişcării de Eliberare Naţională din Basarabia, textele sale (inclusiv cântecele pe versurile sale) având un mare rol în deşteptarea conştiinţei naţionale a românilor din Basarabia. A fost unul dintre fondatorii Frontului Popular şi s-a aflat printre organizatorii şi conducătorii Marii Adunări Naţionale din 27 august 1989. A fost ales deputat al poporului (1989). A participat activ la dezbaterile sesiunii a XIII-a a Sovietului Suprem din RSSM în care s-a votat limba română ca limbă oficială şi trecerea la grafia latină.
În 1993 a fost ales membru corespondent al Academiei Române.
A murit la 18 ianuarie 2009, în urma unui grav accident de circulaţie. Accidentul a avut loc la 16 ianuarie, pe traseul R-3 Chişinău-Hînceşti-Cimişlia-Basarabească, când poetul se întorcea de la o manifestare dedicată lui Mihai Eminescu.
A fost decorat post-mortem cu Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Mare Cruce „în semn de recunoştinţă şi înaltă apreciere pentru dragostea şi talentul cu care a militat, de-a lungul întregii sale vieţi, prin puterea cuvântului, pentru convieţuirea oamenilor în pace şi înţelegere, rămânând în sufletul tuturor românilor ca un simbol al legăturilor dintre fraţii de aceeaşi limbă”.
În 2015, anul în care poetul ar fi împlinit 80 de ani, a fost inaugurată Casa-muzeu „Grigore Vieru” în satul său de baştină, Pererâta. Aceasta are şi o anexă cu expoziţia creaţiei lui Grigore Vieru, cu volume de poezii editate pe parcursul anilor, manuscrise, fotografii, volume de traduceri şi critică literară.
În memoria poetului, din 2009, se desfăşoară anual, la Iaşi, Festivalului Internaţional de Poezie Iaşi-Chişinău „Grigore Vieru”.
La înmormântarea lui Vieru, poetul Adrian Păunescu a recitat o poezie, scrisă în drum spre Chișinău, când venea la funeralii. „Iartă-ne, Grigore” este un strigăt de durere al tuturor românilor îngenuncheați de marea pierdere suferită.
