Luni, 23 aprilie 2012, în sala de ședințe a Comisiei juridice de disciplină și imunități, Palatul Parlamentului, a avut loc prezentarea studiului Fundației Soros România ”Redobândirea Cetățeniei Române: perspective istorice, comparative și aplicate”, coordonat de către Constantin Iordachi. Acesta este primul studiu de acest gen în România.
Fundația Soros România și-a propus prin elaborarea unui asemenea studiu să treacă în revistă problemele legate de conceptul de cetățenie și redobândirea ei. Este un subiect important pentru opinia publică, pe alocuri acid, folosit adesea ca un instrument de obținere a unor dividende politice în perioada campaniilor electorale. Pe de altă parte, atunci când este analizată motivația depunătorului de cerere pentru dobândirea și redobândirea cetățeniei române, este dificil de recunoscut că de multe ori raționamentele au mai mult caracter economic decât identitar, chiar dacă cele două stări nu se exclud reciproc.
Lansarea studiului a fost urmată de o dezbatere publică la care au participat reprezentanți ai diferitor formațiuni politice, reprezentanți ai instituțiilor publice, reprezentanți ai misiunilor diplomatice la București, reprezentanți ai mediului academic, precum și reprezentanți ai societății civile.
Prin elaborarea studiului ” Redobândirea Cetățeniei Române: perspective istorice, comparative și aplicate” autorii și-au propus ca acesta să depășească un rol strict informativ, astfel încât să genereze mai multă dezbatere pe acest subiect. Studiul relevă concluzii importante de ordin general, dar și de ordin legislativ-politic, de ordin administrativ și de ordin conceptual. Problematica cetățeniei necesită o analiză complexă, pentru că scopul final este de a crea o politică publică, capabilă să răspundă atât provocărilor interne, dar mai ales celor externe.
Nu de puține ori România a fost acuzată că prin politica cetățeniei pe care o promovează nu face altceva decât să permită moldovenilor să intre pe ușa din dos în Uniunea Europeană:
”Nu de puține ori am speriat Europa și oficialii europeni pentru numărul mare de cereri depuse pentru redobândirea cetățeniei. Cu toate acestea nu noi suntem campioni la naturalizare. Din păcate nu avem date statistice despre acești oameni care și-au redobândit cetățenia. Nu știm câți dintre ei și-au ridicat pașapoartele. Nu am auzit pe nimeni să vorbească despre problema reintegrării acestor cetățeni, care s-au stabilit pe teritoriul României. Calea de urmat în acest subiect este să generăm mai multă dezbatere pe acest subiect. Până la urmă discutăm despre oameni și despre viața lor.” (Alina Gorghiu, deputat PNL)
Și ceilalți participanți la eveniment au fost de acord cu faptul că nu România este în fruntea clasamentului statelor europene care acordă cetățenie unor non-europeni:
”În cazul României din cauza unor accidente istorice ne aflăm în situația de a repara anumite nedreptăți. Se discută mult despre cetățenia română/cetățenia europeană. Suntem acuzați că aducem persoane din afara spațiului european în UE. România are datoria morală și legală să repare aceste nedreptăți.” (Ovidiu Voicu, Fundația Soros România)
Ceea ce par să nu priceapă alte state europene este faptul că dreptul la redobândirea cetățeniei române este egal cu dreptul de repatriere. Între anii 1938 – 1989, în perioada regimurilor autoritare, dreptul la cetățenie în România a fost încălcat abuziv.
După 1989 legislația română cu privire la cetățenie a fost supusă foarte mult modificării:
”Legea cetățeniei este unul dintre actele normative care a suferit cele mai multe schimbări. Au existat perioade în care legea cetățeniei române se modifica o dată la șase luni. Am asistat la un haos legitim, marcat de ambiguități politice și diplomatice. Am asistat la lipsa de transparență a autorităților române cu privire la numărul de persoane care au redobândit cetățenia română. Statisticile arată faptul că în România nu au trecut prin procesul de redobândire a cetățeniei un număr mare de persoane. Ce se întâmplă după acest proces? Care sunt legăturile și canalele de comunicare între acești cetățeni și Statul Român?” (Constantin Iordachi, coordonatorul studiului)
Tot aici trebuie să menționăm și opinia unui alt coautor al acestui studiu, care vine să întărească opinia conform căreia anumite evenimente istorice au marcat pe mulți ani evoluția relației dintre cele două maluri ale Prutului:
”Diverse state eu decis soarta unor oameni. În acest context a trebuit să analizăm nu doar din punct de vedere istoric subiectul, ci și prin prisma realității actuale, a efectelor.” (Ștefan Leonescu, coautor al studiului)
Lipsa de transparență în activitatea instituțiilor statului implicate în procesul de redobândire a cetățeniei nu este singura problemă cu care se confruntă societatea civilă în acest subiect supus dezbaterii. Din păcate procesul a scăpat de sub control, iar în luna martie opinia publică a putut să asiste la un șir de măsuri întreprinse de organele de ocrotire a normelor de drept împotriva unor funcționari din instituții publice. Intentarea unor dosare penale în luna martie curent este o dovadă clară că România nu are o politică a cetățeniei bine pusă la punct:
”Dacă la Autoritatea Națională pentru Cetățenie lucrurile stau încă relativ bine, atunci procesul de transcriere a actelor suferă mai multe carențe. Acum procesul durează 60 de zile, dar în trecut transcrierea actelor dura și până la șase luni. Avem mai multe recomandări pentru instituțiile statului implicate în procesul de redobândire a cetățeniei.” (Sergiu Panainte, Fundația Soros România)
Dacă vorbim despre carențe în sistem, atunci unii participanți la dezbatere au punctat faptul că România nu a avut niciodată o strategie față de Republica Moldova:
”Cea mai importantă întrebare, care se cere a fi pusă este următoarea: a existat vreodată o strategie a Statului Român față de Republica Moldova? România nu a avut niciodată un proiect unitar față de Republica Moldova. Acesta este un adevăr dur, care a creat disconfort, nesiguranță și confuzie.” (Tudor Panțîru, deputat, PSD)
Deputatul Tudor Panțîru a ridicat şi alte întrebări în timpul dezbaterii:
”De ce dezbaterea acestui subiect se suprapune în mod miraculos cu perioada campaniilor electorale? Unii politicieni români trebuiau să se abțină de la declarații pe acest subiect în perioada campaniei electorale, astfel am fi putut evita acuzații din partea europenilor că am dori să integrăm pe ușa din dos cetățenii Republicii Moldova în Uniunea Europeană.”
Un răspuns la această problemă a avut Eugen Tomac, secretar de stat în cadrul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni:
”… Suntem pe un drum bun. Știm foarte bine unde suntem, știm foarte bine unde vrem să ajungem.”
Subiectul cetățeniei române va fi prezent mereu în relația bilaterală dintre România și Republica Moldova:
”Este extrem de important să pornim de la elementul legal: existența în Constituțiile României și Republicii Moldova a dreptului la deținerea dublei cetățenii. Apreciez eforturile care s-au făcut în ultima perioadă pentru urgentarea procesului, astfel încât acesta să devină mai rapid și firesc. Este un subiect care va fi prezent permanent pe agenda bilaterală.” (Iurie Reniță, Ambasadorul Republicii Moldova la București)
Dezbaterile publice pe subiectul cetățeniei nu sunt întotdeauna acceptate de către opinia publică. Oricât ar fi de greu de recunoscut, motivația celor care depun cererea de redobândire a cetățeniei diferă de la caz la caz:
”Este un proces bazat pe merit individual și nu este un proces de acordare în masă a cetățeniei. Există și motive economice. Trebuie să recunoaștem acest lucru. Am vrut să ne punem în pantofii celor care au trecut prin acest proces de redobândire a cetățeniei. Lăudăm eforturile pe care le-a depus Statul Român în ultimii ani. Avem critici și laude pentru ANC, dar ținem să le mulțumim pentru deschiderea față de noi.” (Cristian Ghinea, CRPE)
La final, mai menționăm faptul că acest studiu își propune să fie util în calitate de instrument de muncă pentru reprezentanții instituțiilor statului, care participă la elaborarea politicii de cetățenie, astfel încât să fie eliminate cât mai multe lacune în procesul de redobândire/dobândire a cetățeniei.
Foto: Soros.ro
