Ziua de 26 aprilie 2012 a reunit la Chişinău istorici din România, Republica Moldova, Ucraina, Grecia într-o conferinţă internaţională care a avut ca tematică ”Tratatul de Pace de la Bucureşti din 1812 şi impactul lui asupra istoriei românilor şi cei 200 ani de la anexarea Basarabiei de către Imperiul Rus”.
Consecinţele anexării Basarabiei şi formele de exprimare a nemulţumirii populaţiei băştinaşe faţă de aceasta, opiniile călătorilor străini din secolul al XIX-lea cu privire raptul Basarabiei, diplomaţia rusă şi geneza chestiunii Basarabiei în timpul războiului ruso-turc din 1806-1812, dar şi multe alte aspecte care ţin de tematica conferinţei au fost abordate către istoricii de pe cele două maluri ale Prutului.
Valentin Tomuleţ a divizat perioada anilor 1818-1828 în două etape. Prima etapă cuprinde anii 1812-1818 de la anexarea Basarabiei la Rusia, conform Tratatului de la Bucureşti din 16 (28) mai 1812, şi continuă până la adoptarea Regulamentului organizării administrative a regiunii Basarabia din 29 aprilie 1818, când se întreprind măsuri concrete în vederea înzestrării moşierilor străini, în special a celor din guberniile ruse, atragerii în Basarabia a negustorilor bogaţi din străinătate şi din guberniile ucrainene şi ruse. Cea de-a doua etapă cuprinde anii 1819-1828 de la adoptarea Regulamentului organizării administrative a regiunii Basarabia din 29 aprilie 1818 şi până la lichidarea autonomiei conform Regulamentului privind administrarea Basarabiei din 2 februarie 1828, când în Basarabia este pusă în aplicare legislaţia rusă.
Totodată, Valentin Tomuleţ, cercetând documentele depozitate la Arhiva Naţională a Republicii Moldova a ajuns la concluzia că acestea înglobează plângerile, reclamaţiile, nemulţumirile, cererile adresate guvernatorului civil al Basarabiei de către diferite catgorii sociale ale populaţiei din Basarabia, adică ţărani şi orăşeni, care vizează revoltele acestora împotriva abuzurilor administraţiei locale, moşierilor, arendaşilor etc., nemulţumirile ţăranilor şi orăşenilor împotriva abuzurilor militarilor ruşi cantonaţi în Basarabia, fuga ţăranilor din Basarabia în Moldova de peste Prut.
Istoricul Ion Varta a ţinut să ne aducă la cunoştinţă mărturiile lui Ioanis Capodistria, ministrul rus al Afacerilor Externe (1816-1822), de origine greacă, care au fost depistate în Arhiva de Stat a regiunii Odessa și care subliniau scopul politic al autorităţilor ţariste în Basarabia, cel „de a face din această ţară un azil pentru persoanele şi transfugii compromişi în raport cu turcii şi în favoarea cărora tratatul de pace de la Bucureşti nu conţinea nici o prevedere protectoare”.
De asemenea, el a mai amintit şi de sutele de mii de demersuri ale ţăranilor care doreau să părăsească Basarabia, pentru că aceştia nu aveau pământ, însă neputinţa de a aduna suma de bani necesară pentru călătorie, i-a determinat să rămână acasă.
Emanuel Palea a făcut o incursiune în ceea ce priveşte opiniile călătorilor străini din secolul XIX care, spuneau că limba locuitorilor celor două Principate e prea puţin diferită sau că, tot ceea ce au spus despre Ţara Românească se poate, de asemenea, aplica şi Moldovei.
Un alt subiect de discuţii a fost: anul 1812 în manualele şcolare din România, până şi după 1989. Dacă până la război denumirea temei era: “Pierderea Basarabiei”, atunci după război aceasta era intitulată: “Răpirea Basarabiei”. În manualele lui Tocilescu întâlnim idei precum că Turcia nu avea dreptul să întrăineze nici măcar o bucată de pământ. Tot aici se vorbeşte despre bogăţiile teritoriale şi importanța lor. În 1947 apare “Istoria României”, pentru că isoricul Mihai Roller, în una din lucrările sale susține că istoriografia românească de până atunci nu fusese una științifcă deoarece nu cunoscuse ideologia marxistă. El este de părere că Basarabia a fost liberată de sub jugul turcesc, iar integrarea Basarabiei în Imperiul Rus nu prezenta decât o şansă.
Conferinţă a fost organizată de către Asociaţia Naţională a Tinerilor Istorici din Moldova, Universitatea de Stat din Moldova, Universitatea Pedagogică de Stat ”Ion Creangă ” din Chişinău cu sprijinul Primăriei municipiului Chişinău.
De la Chișinău pentru InfoPrut, Elena Podoleanu
Foto: Antim.md
