România a aprobat în anul 2023 de trei ori mai multe cetățenii pentru solicitanții din fosta URSS, în baza articolului 11 privind redobândirea cetățeniei române, decât în cazul tuturor celorlalte categorii luate la un loc.
Autoritatea Națională pentru Cetățenie a explicat pentru presa din România că în total, în anul 2023, au fost aprobate 40.740 de cereri de cetățenie română. Din acestea, majoritatea, 30.331, au fost în baza Articolului 11.
Articolul 11 din lege reprezintă, teoretic, o reparație pentru oamenii care s-au născut pe teritoriile pierdute de România în 1940 (Basarabia, nordul Bucovinei, Bugeac) sau descendenții lor, până la gradul al treilea. Beneficiarii acestei prevederi nu trebuie să știe limba română și-și pot păstra domiciliul în străinătate.
Diferența, puțin peste 10.000, o reprezintă cererile de cetățenie care au fost aprobate pentru persoanele aflate în celelalte situații prevăzute de lege: străini care locuiesc în România de cel puțin opt ani (sau cinci în situația în care sunt căsătoriți cu români), persoane cărora autoritățile comuniste le-au retras cetățenia română și au cerut să o redobândească (de exemplu au fugit din țară înainte de ’89) etc.
ANC a precizat anterior că în 2023 a respins nu mai puțin de 3.431 dosare care se încadrau la Articolului 11, adică depuse de persoane din spațiul ex-sovietic. Acesta este „cel mai mare număr de dosare respinse într-un singur an de la înființarea Autorității, în 2010.”
ANC a mai arătat și că în 2023 au fost aprobate și 387 de cereri de renunțare la cetățenia română.
În ceea ce privește datele Eurostat, care spun că în 2022, România a acordat 13.400 de cetățenii, fiind, în cifre absolute, la mare distanță de Italia, Spania sau Germania, ANC precizează că este vorba strict despre persoane care au depus jurământul de credință față de România la sediul ANC sau la una din misiunile diplomatice ale României din străinătate.
Jurământul de credință este ultima etapă a procesului de obținere a cetățeniei, după ce cererea este aprobată prin ordin al președintelui ANC.
Menționăm că la începutul acestui an Ministerul Justiției al României a supus dezbaterii publice un proiect de lege pentru modificarea și completarea Legii cetățeniei române nr. 21/1991. Potrivit autorităților de la București, prin această nouă lege se dorește eliminarea riscului de corupție din jurul procesului de redobândire a cetățeniei române.
