Curtea Europeană a Drepturilor Omului a înregistrat, în 2010, cu aproape 1/3 mai puţine cereri îndreptate împotriva Moldovei decît în 2009. Este una din constatările raportului de activitate al înaltei Curţi pentru anul care s-a încheiat.
Potrivit raportului, o astfel de scădere are loc pentru prima dată. Totuși, chiar și așa, după numărul de cereri înregistrate în anul precedent, raportat la populația țării, Moldova se află pe locul 6 din cele 47 de state împotriva cărora pot fi depuse cereri la CEDO, cu indicele de 2,65 cereri la 10 000 locuitori, după Muntenegru, Liechtenstein, Slovenia, Monaco și România. Acest indice a constituit, în 2009, 3,70 cereri la 10 000 locuitori, Moldova situîndu-se atunci pe locul 4.
În perioada vizată, CEDO a înregistrat, în total, 61 300 de cereri (cu 17% mai mult decît în 2009), dintre care 945 au fost depuse împotriva Moldovei. Totodată, Curtea a examinat 41 183 de cereri (cu 16% mai mult decît în 2009), dintre care circa 500 sînt cauze moldovenești. Din aceste date statistice reiese că în anul 2010, CEDO a înregistrat cu 20 000 de cereri mai mult decît a examinat, fapt care confirmă că la moment, instanța primește mai multe cereri decît poate examina.
La 31 decembrie 2010, la Curtea de la Strasbourg așteptau să fie examinate 139 650 de cereri, adică de 3,5 ori mai mult decît aceasta a examinat în anul 2010. Deși la CEDO pot fi depuse cereri împotriva a 47 de țări, circa 70% din cererile în curs de judecată (asupra cărora nu s-a luat încă o hotărîre) sînt îndreptate împotriva a 7 state. Astfel, aproape 30 la sută din aceste cereri sînt îndreptate împotriva Federației Ruse; circa 11% îi revin Turciei; 8,6% vizează România (11 950), iar 7,5% (10 450) Ucraina. După numărul cererilor asupra cărora nu s-a luat încă o hotărîre, Moldova este pe locul 7, cu 2,8% (3826) de cereri. În acest sens, ţara noastră depăşeşte asemenea state ca Franța, Germania, Marea Britanie sau Bulgaria, care au o populație de zeci de ori mai mare decît cea a Republicii Moldova.
Conform datelor statistice, în anul 2010, CEDO a pronunţat 1499 de hotărîri. O mare parte dintre acestea (32,5%) constituie cauze repetitive, adică cauze foarte asemănătoare celor în care există o jurisprudență bogată a instituţiei vizate. Cele mai multe hotărîri au fost pronunțate în cauzele îndreptate împotriva Turciei (228), Rusiei (204), României (135) și Poloniei (87). În cauzele îndreptate împotriva Moldovei au fost pronunțate 28 de hotărîri.
În decurs de 12 ani, din 1998 pînă în 2010, Curtea a înregistrat 6381 de cereri îndreptate împotriva Moldovei. Dintre acestea, instanța a finalizat examinarea a doar 2694, ceea ce constituie 42%. Prin urmare, în privința a mai mult de jumătate din cererile depuse la CEDO împotriva Moldovei, procedurile încă nu s-au finalizat. Din cauzele moldovenești în privința cărora s-a finalizat examinarea, 91,2% au fost declarate vădit inadmisibile și 8,8% (242) au ajuns să fie examinate de camerele din 7 judecători. Potrivit statisticii, împotriva tuturor statelor, în medie, CEDO a examinat în camere din 7 judecători 4-6% din cereri. Aceste date confirmă că cererile îndreptate împotriva Moldovei sînt cu cel puțin 50% mai des examinate de camere decît media la Curte. Cu alte cuvinte, procentajul cererilor „bune” este mai mare decît media. Procentul sporit al cererilor „bune” ar putea vorbi despre existența problemelor cronice în sistemul de drept al Republicii Moldova, dar și despre o mai bună cunoaștere de către avocați a practicii înaltei Curţi.
Potrivit raportului, pînă la 31 decembrie 2010, CEDO a pronunțat 196 de hotărîri în cauzele moldovenești. Republica Moldova a devansat, la acest capitol, asemenea țări precum Portugalia sau Germania, care au aderat la Convenția Europeană pentru Drepturile Omului cu mult timp înaintea noastră. 15 dintre hotărîrile de mai sus vizează doar satisfacția echitabilă, prin 2 hotărîri cererile au fost scoase de pe rol, iar în alte 3 cauze au existat cîte două hotărîri. Dintre cele 176 de hotărîri în care a fost examinat irevocabil fondul, doar într-o singură hotărîre (Flux nr. 6), cu 4 voturi pro și 3 împotrivă, nu a fost constatată vreo violare a Convenței. Printre cele mai dese violări constatate sînt: neexecutarea hotărîrilor judecătorești naționale – puțin peste 50 dintre acestea; maltratarea, neanchetarea adecvată a maltratărilor sau neatragerea cuvenită la răspundere pentru maltratare – în cel puțin 17 hotărîri; casarea iregulamentară a hotărîrilor judecătorești irevocabile – în cel puțin 16 cazuri; condițiile proaste de detenție – în cel puțin 15 cazuri; libertatea de exprimare – în cel puțin 15 hotărîri.
În 8 dintre cele 28 de hotărîri pronunțate în cauzele moldovenești în anul 2010, Curtea de la Strasbourg a constatat maltratarea, neanchetarea adecvată a maltratărilor sau neatragerea cuvenită la răspundere pentru maltratare (art.3 CEDO); 8 hotărîri se refereau doar la satisfacția echitabilă (art.41 CEDO); 4 hotărîri conțin violări ale dreptului la un recurs efectiv (art.13 CEDO); iar anchetarea inadecvată a deceselor (art.2 CEDO), dreptul la un proces echitabil (art.6 CEDO) și dreptul la libertatea de asociere (art.11 CEDO) au fost încălcate fiecare în cîte 3 hotărîri.
În baza celor 196 de hotărîri CEDO, Guvernul Republicii Moldova va trebui să plătească peste 12,8 milioane de euro. Prin cele 28 de hotărîri pronunţate în 2010, Guvernul Republicii Moldova a fost obligat să achite compensaţii în mărime de 874 141 71 de euro, dintre care peste 640 000 în doar două hotărîri. Astfel, prin hotărîrile Baroul Partner-A contra Moldovei și Ipteh S.A. contra Moldovei, Executivul a fost obligat să plătească 328 000 de euro și, respectiv, 319 932 88 de euro. De regulă, compensațiile acordate de CEDO sînt achitate reclamantului în termen. În cîteva cazuri, plata a întîrziat cu cîteva zile.
Pe lîngă hotărîrile de mai sus, prin 96 de decizii, CEDO a încetat examinarea cererilor îndreptate împotriva Moldovei în baza reglementărilor amiabile sau atunci cînd Guvernul a recunoscut violarea și a propus o compensație rezonabilă, însă reclamantul nu a fost de acord. 51 dintre aceste decizii au fost adoptate în anul 2010, ceea ce este cu 24% mai mult decît în 2009, cînd au fost adoptate 21 de astfel de decizii. Acest fapt confirmă că, contrar practicii din anii 2005-2008, în anul 2010 Guvernul Republicii Moldova a manifestat o mai mare deschidere pentru reglementarea amiabilă a cauzelor în care probabilitatea condamnării era mare. În baza celor 51 de decizii, Guvernul a fost obligat să plătească compensații în mărime de 184 897 de euro. Cea mai mare sumă a fost acordată în cauza Episcopia de Edineţ şi Briceni c. Moldovei – 81 000 euro.
Amintim că la 27 ianuarie 2011, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a făcut public raportul său de activitate pentru anul 2010. Acesta include şi informații statistice cu privire la cauzele moldovești la CEDO.
Sursa:Săptămînalul juridic „Dreptul”, citat de Justice.gov.md
Foto: Evenimentul Zilei
