La 1 septembrie, în şcolile din Serbia, aşteaptă să aibă parte de primele ore de limba română 1617 elevi de etnie română în baza cererilor oficiale depuse la şcolile lor şi în baza anchetei administraţiilor şcolare. Încă aproape atâţia din zona Branicevo şi Morava care au depus cereri mai târziu sau depun acum şi încă alţii chiar din Voivodina unde există şi localităţi româneşti lipsite de limba română în şcoală, aşteaptă şi ei o minune. Singurele informaţii despre o anchetă de specialitate vin doar din partea coordonatorului proiectului pilot, profesorul Anişoara Ţăran. Una peste alta, Serbia nu mai are momentan ministru la Educaţie, după demisia lui Jarko Obradovici.
Limba română cu elemente de cultură naţională poate fi predată din 1 septembrie dacă se trece peste vechi neînţelegeri, dacă Consiliul Naţional al Minorităţii Naţionale a Românilor din Serbia (CNMNRS) şi partenerii lor din Serbia de răsărit îşi fac un program clar după care să înceapă să lucreze imediat în următoarele 2-3 săptămâni. Trebuie doar pusă mâna pe telefon, fax, tastatură, imprimantă, ştampile şi trecut la treabă. „Nici premierul sârb Ivica Dacici, nici preşedintele Serbiei – Tomislav Nikolici, nici ministerul şi nici directorii administraţiilor şcolare nu vor fi vinovaţi dacă nu se pune în practică legea sârbă şi dacă nu vor începe lecţiile de limba română cu elemente de cultură naţională acolo unde există cereri. Adminitraţia centrală din Belgrad a făcut tot ce era de făcut conform legii sârbe. La fel a făcut Bucureştiul şi UE. Competenţă legală are de acum doar CNMNRS şi reprezentanţii săi viitori în consiliile de administraţie din acele şcoli. Acest lucru trebuie asumat de consiliu dar trebuie să priceapă acest lucru şi liderii şi părinţii din Serbia de răsărit. Altfel se pierde vremea şi se acuză pe nedrept administraţia sârbă, România, UE etc.”, spune într-o declaraţie Viorel Dolha – preşedintele Asociaţiei Generale a Învăţătorilor din România (AGIRo), un om care a analizat îndeaproape misterele acestor demersuri ce parcă nu mai au finalitate. În opinia sa, liderii şi părinţii din comunitatea românească din Serbia de răsărit trebuie urgent –urgent să pună la dispoziţia CNMNRS informaţiile şi documentele pe care le au: Liste cu şcolile în care s-au depus cereri de limbă română despre care CNMNRS nu a fost informat; Liste cu profesori/învăţători din fiecare din acele şcoli care să aibă din familie cunoştinţe elementare de limba română, datele lor de contact şi CV-ul lor. Aceşti viitori profesori de ,,limba română cu elemente de cultură naţională” trebuie întrebaţi dacă acceptă să fie în consiliile de administraţie ale şcolilor lor reprezentând CNMNRS. „Limba română cu elemente de cultură naţională poate fi predată din 1 septembrie dacă se trece peste vechi neînţelegeri, dacă CNMNRS şi partenerii lor din Serbia de răsărit îşi fac un program clar după care să înceapă să lucreze imediat în următoarele 2-3 săptămâni. Trebuie doar pusă mâna pe telefon, fax, tastatură, imprimantă, ştampile şi trecut la treabă”, mai spune Dolha.
Autor: Romeo Crîşmaru
