PCRM este un partid care atrage un electorat destul de eterogen. Minoritatea rusă care nu vrea să piardă statutul său privilegiat, minoritățile etnice rusificate, persoanele sărăcite după căderea comunismului, nomenclatura comunistă și postcomunistă care se simte vulnerabilă după căderea regimului centralizat, persoanele care se simt derutate de dezordinea democratică (diversitate de opinii, minorități, etc.) și care visează la o mână de fier sunt doar cele mai importante categorii pe care acest partid le atrage. Deși eterogene, aceste grupuri sociale sunt reunite împreună prin faptul că sunt atrase ca de sirene de trecutul comunist și simbolurile sale. Fiecare găsește ceea ce-i convine în aceste simboluri. Rușii le asociază cu perioada când ei erau considerați frații mai mari, celelalte minorități își aduc aminte că pe atunci nu erau minorități, ci făceau parte din poporul sovietic multietnic, cei sărăciți le asociază cu o viață decentă, iar altora le place să creadă într-o lume fără incertitudini, unde nu există divergențe de opinii, dar este ordine și stabilitate.
Cimentul electoral al comuniștilor moldoveni
Aceste mituri îi țin pe toți acești oameni împreună, și nu criticile savante ale lui Dodon sau limbajul vulgar al lui Voronin, sau și mai puțin discursul răutăcios și cinic al lui Tcaciuc. Cei care votau pentru un PCRM european, cel care milita pentru democrație, echitate și capitalism social, au trecut demult la PDM. Acum cimentul care face ca electoratul PCRM să rămână neclintit indiferent de dezvăluirile de corupție, de descoperirea ineficienței guvernării precedente, crimele intervenției polițienești, etc, sunt miturile paradisului sovietic.
Pentru mulți reprezentanți ai minorității ruse nu contează corupția lui Voronin și a familiei, pentru ei este o chestiune de onoare ca moldovenii ”incompetenți” (moldovenii, în opinia lor, prin definiție nu pot fi competenți) să nu mai guverneze nefiind consiliați de Rusia. Multe din persoanele sărăcite, după atâția ani de promisiuni, nu mai cred în nici o democrație, ultima asociindu-se doar cu mizerie și umilință. Nomenclatura comunistă și postcomunistă nu vrea decât privilegiile înapoi, indiferent dacă acestea sunt sursa sărăciei acestei țări și a ineficienței guvernării. Cei care nu înțeleg cum e posibil ca într-o știre să existe două puncte de vedere opuse fără interpretări clare sau care se simt deranjați de ”moralitatea decăzută” a minorităților reale, nu pot fi decât bucuroși și susținători ai intervențiilor polițienești în forță. Orice știre despre un nou maltratat de poliție la comanda vechii guvernări este pentru ei un argument nou pentru a susține PCRM.
Fricile justificate ale comuniștilor
Reacția foarte violentă a PCRM la lucrările comisiei Cojocaru se explică prin pericolele pe care acest partid le simte că vor urma după ce ea va face recomandări în baza cercetărilor efectuate. Ce va rămâne din PCRM dacă li se va lua miturile despre poporul sovietic fericit care fiind internaționalist a adus modernitate moldovenilor înapoiați și prin aceasta viață decentă. Dar dacă se vor pune în discuție simbolurile care actualizează aceste mituri? Ce sentimente va trezi electoratului tractorul lui Mișin? Cu ce armă propagandistică va râmâne PCRM atunci când mediatizarea lucrărilor comisiei Cojocaru va scoate la suprafață dovezile că poporul sovietic de fapt murea de foame, iar în perioadele cele mai bune ale brejnevismului târziu stătea la cozi imense după lapte și unt, că internaționalismul sovietic a distrus sute de etnii minoritare, iar ordinea din societate era doar la televizor.
Cimentul trebuie diluat
O parte din analiști și politicieni sunt de părere că interzicerea acestor simboluri va avantaja PCRM, pentru că, spune M. Lupu „partidul lui Voronin ar putea atrage atenția asupra sa numai prin scandal.” Acest scandal ar fi interzicerea simbolurilor comuniste. După mine dezbaterea largă a interzicerii simbolurilor comuniste va slăbi semnificativ PCRM punând-l într-o situație defensivă. Astfel ei vor fi obligați să explice că nu sunt ce sunt, adică sunt comuniști, dar nu dintre cei răi, adică nu sunt comuniști totalitari, dar sunt comuniști noi, europeni (simțiți bâlbâiala acestor justificări). Dacă se anunță alegerile anticipate și li se atacă simbolurile, PCRM nu va avea argumente să atace alianța (de uzurpare a puterii), și va trece în apărare (a simbolurilor). Altfel spus PCRM va fi obligat să treacă de la ofensivă, la defensivă.
Pe lângă aceasta, dacă vor fi aduse probe serioase, care vor fi prezentate profesionist, dezbaterea asupra trecutului comunist va avea în societate efectul dinamic al unei eliberări, care nu va rezolva imediat problemele de memorie, dar va crea premizele pentru ca ele să fie rezolvate în perspectivă. PCRM va mai avea susținători, dar el va trebui să muncească pentru ei, să propună soluții pentru guvernare, să demostreze competență, etc., dar nu să întrețină și să exploateze miturile unor oameni necăjiți.
Sursa: negură.jurnal.md
Foto: jurnal.md