Liderii statelor CSI (Comunitatea Statelor Independente, fostele republici sovietice, mai puțin țările baltice și Georgia) și-au confirmat participarea la summit-ul de vineri de la Minsk, cu excepția președintelui ucrainean, Petro Poroșenko. Întrunirea a avut loc pe data de 10 octombrie, în capitala statului Belarus, Minsk.
Președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a declarat înainte de întrunire că nu are mari așteptări de la summit, dar că va participa la reuniunea din capitala belarusă în special pentru a consolida relațiile bilaterale, mai ales cu unele ţări din această structură regională[1].
„Mari așteptări nu am de la acest summit, dar am găsit de cuviință să particip la el pentru a continua relațiile bune, existente între statele noastre, mai ales sub aspect bilateral. Sper că la aceste întâlniri vom avea posibilitatea să cunoaștem tendințele unor state privind relațiile noastre bilaterale, fiindcă în relațiile ce țin de CSI, ne convingem că ele nu sunt viabile, nu sunt suficient de funcționale pentru Republica Moldova”[2], a afirmat Nicolae Timofti, într-un interviu pentru Radio Chișinău.
Imaginea preşedintelui Vladimir Putin înainte de a ajunge la summit-ul regional din Belarus din data de 10 octombrie a fost una nefavorabilă, în contextul în care preşedintele rus a sperat la o reuniune a liderilor tuturor statelor ex-sovietice laolaltă.
Întâlnirea a fost sortită eşecului încă din fază incipientă, când problema crizei din Ucraina şi anumite îndoieli cu privire la coeziunea grupului numit Comunitatea Statelor Independente (CSI) compromit viitorul acestei organizaţii internaţionale.
Neînţelegerile dintre Vladimir Putin şi preşedintele Republicii Moldova, precum şi absenţa preşedintelui ucrainean ridică mari semne de întrebare din partea clasei politice a statelor ex-sovietice cu privire la capacitatea preşedintelui rus de a menţine funcţionalitatea Uniunii Economice Eurasiatice, dar mai ales este pusă sub semnul întrebării capacitatea acestei grupări de a rivaliza cu puterea economică a Uniunii Europene.
„Din păcate, tendinţele de dezintegrare sunt în creştere în Comunitate (CSI), mai ales având în vedere încercările individuale ale unor aşa-zişi „binevoitori” de a îngropa CSI”, a declarat preşedintele Belarusului Aleksandr Lukașenko către ceilalţi lideri politici, în cadrul întrunirii de a avut loc la Palatul Independenţei de la Minsk[3]. Subliniind necesitatea de a pune capăt vărsării de sânge din Ucraina, Lukaşenko a adăugat că „lupta afectează în mod direct securitatea și subminează dezvoltarea economică atât a Ucrainei, cât și a întregii regiuni post-sovietice ca un întreg.” [4]
Este binecunoscut faptul că Lukașenko este un susținător al Comunităţii Statelor Independente, dar avertismentul său a arătat amploarea problemelor cu care Putin se confruntă în încercarea de a reconstrui relațiile dintre țările care au făcut parte din Uniunea Sovietică, dar acestea se tem de a lăsa Moscova să-i domine din nou.
Deşi Rusia încearcă să evite izolarea internațională din cauza sancțiunilor occidentale asupra conflictului din Ucraina, tensiunea este în creştere în rândul fostelor state sovietice. Iar între anumiţi „sateliţi” ai Rusiei, cum ar fi Armenia şi Azerbaidjan, tensiunile se adâncesc până la pragul de conflict militar.
Populaţia totală a statelor ce fac parte din Uniunea Eurasiatică se ridică undeva la 170 de milioane de locuitori, cu un PIB total de 2.700 de miliarde de dolari şi cu vaste resurse energetice[5]. Însă cu toate acestea, Putin este departe de a reuşi construirea unui bloc ce ar putea rivaliza cu Statele Unite, Uniunea Europeană sau China în ceea ce priveşte puterea economică. Motive sunt nenumărate, de la slaba capacitate instituţională, până la lipsa unei coeziuni economice, politice şi sociale ale statelor membre.
Faptul că Vladimir Putin nu este bine văzut în unele state din fostul bloc sovietic este dedus şi de reacţia suporterilor de la Minsk în cadrul meciului de fotbal dintre Ucraina şi Belarus. Resentimentul simţit faţă de Moscova a fost destul de evident, în momentul în care suporterii au început să scandeze lozinci anti-Rusia. Zeci de ucraineni și bieloruși au fost arestați după ce au scandat sloganuri ucrainene patriotice, cum ar fi „Glorie Eroilor!” și „Slavă Ucraina!”.
Comunitatea Statelor Independente însumează 11 din cele 15 state foste sovietice, inclusiv Ucraina. Cele patru care lipsesc din Comunitate sunt ţările baltice, Lituania, Letonia şi Estonia, care au aderat la Uniunea Europeană, şi Georgia, care a fost exclusă în urma războiului din 2008. Pentru a face faţă sancţiunilor Occidentului impuse pentru recuperarea Crimeei şi a sprijinului alocat separatiştilor din estul Ucrainei, Putin a căutat soluţii în Asia, în special în relaţiile economice cu Republica Populară Chineză. El și-a intensificat eforturile de a reconstrui relațiile din cadrul CSI de la începutul crizei din Ucraina, dar succesul a fost doar parţial.
În ceea ce priveşte Ucraina, aceasta a deranjat Moscova prin decizia de a nu adera la Uniunea Vamală și de a aprofunda relațiile cu UE în schimb. Georgia și Republica Moldova au semnat, de asemenea, acorduri comerciale cu UE, iar drept urmare, Rusia a interzis importurile de anumite produse din Republica Moldova, cum ar fi vinul.
„Noi încă nu am primit argumente convingătoare pentru a explica un astfel de embargo”, a declarat preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, la summit, iar comentariile au fost transmise în direct la televiziunea rusă. „Din păcate, astfel de acțiuni subminează încrederea în CSI.”[6]
Putin însă a reacţionat, declarând că acordurile cu Uniunea Europeană ar trebui să fie semnate „într-un cadru util”, altfel ar putea deteriora „propria noastră piață”[7]. „Acest lucru este valabil nu doar pentru Ucraina, cât şi pentru Republica Moldova”[8], a mai adăugat preşedintele rus.
Confruntându-se cu un asemenea context, Republica Moldova este interesată de creșterea exporturilor de produse agricole către Belarus pentru o prelucrare ulterioară și re-export către alte piețe, în special către Rusia. De exemplu, una dintre cele mai renumite branduri de vin din Moldova, fabrica de vinuri Cricova, a ajuns la un acord pentru a deschide o fabrică de îmbuteliere în Belarus. Această companie va permite crearea de mijloace legale pentru vinurile moldovenești de a re-intra pe piața rusă, deoarece produsele sale vor avea documente de proveniență din Belarus.
Constatând că Rusia a reușit să ajungă la un acord cu Uniunea Europeană pentru a întârzia iniţiativele Ucrainei de a aprofunda relațiile cu UE, Putin a replicat: „Şi unde este Republica Moldova?”, aspect ce plasează statul de la est de Prut într-o posibilă direcţie viitoare mult mai tumultoasă decât cea a Ucrainei.
Atmosfera în cadrul întrunirii a devenit din ce în ce mai tensionată în momentul în care președintele uzbec Islam Karimov a vorbit împotriva președintelui ucrainean Petro Poroșenko, aducându-i acuzaţii că nu a participat la reuniune, acuzându-l în acelaşi timp că a preferat să meargă la Bruxelles pentru a vorbi cu liderii occidentali, mai degrabă decât să îndeplinească datoriile faţă de colegii săi din CSI. Kievul a fost reprezentat însă de către un alt oficial, trimis în locul preşedintelui la Minsk.
Punctul culminant al acuzaţiilor a fost acela în care Karimov l-a provocat pe Poroșenko de a decide o dată pentru totdeauna dacă statutul de membru al CSI a fost în interesul țării sale sau interesele de grup au primat în faţa celor naţionale. În tot acest context, singurul stat ce a fost total lipsit de apărare a fost Republica Moldova.
Viitorul este destul de incert pentru Republica Moldova, iar deşi bazele Comunităţii Statelor Independente şi ale Uniunii Eurasiatice se clatină, Rusia iniţiază acţiuni ofensive la adresa statului de la Est de Prut. Evoluţia sa va depinde de foarte multe lucruri, printre care şi sprijinul României în vederea unei posibile integrări europene. Însă pentru moment, este prea devreme de a vorbi de o Republica Moldova membră a UE, întrucât criteriile de aderare sunt departe de a fi atinse.
Totodată, interesele Uniunii Europene ar fi marcate de o extindere către Est, iar Republica Moldova deţine iniţiativa de a adera. Însă rămâne de văzut cum vor evolua lucrurile şi dacă viitorul va fi unul favorabil.
Autor: Radu Pătrașcu, pentru InfoPrut
[1] Președintele Republicii Moldova, despre summitul de la Minsk: Nu am mari așteptări, articol din Realitatea.net, publicat în data de 9.10.2014 link: http://www.realitatea.net/pre-edintele-republicii-moldova-despre-summitul-de-la-minsk-nu-am-mari-a-teptari_1543471.html accesat în data de 22.10.2014
[2] Ibidem
[3] Korsunskaya, Darya, Makhovsky, Andrei, Ex-Soviet states bicker as Putin tries to unite them, articol publicat în Reuteurs.com în data de 10.10.2014 link: http://www.reuters.com/article/2014/10/10/us-ukraine-crisis-cis-idUSKCN0HZ1JD20141010 accesat la data de 24.10.2014
[4] Ibidem
[5] Korsunskaya, Darya, Makhovsky, Andrei, Ex-Soviet states bicker as Putin tries to unite them, articol publicat în Reuteurs.com în data de 10.10.2014 link: http://www.reuters.com/article/2014/10/10/us-ukraine-crisis-cis-idUSKCN0HZ1JD20141010 accesat la data de 24.10.2014
[6] Korsunskaya, Darya, Makhovsky, Andrei, Ex-Soviet states bicker as Putin tries to unite them, articol publicat în Reuteurs.com în data de 10.10.2014 link: http://www.reuters.com/article/2014/10/10/us-ukraine-crisis-cis-idUSKCN0HZ1JD20141010 accesat la data de 24.10.2014
[7] Ibidem
[8] Ibidem
