Regimurile separatiste, precum cel din regiunea transnitreană, reprezintă pentru Vladimir Putin o zonă tampon menită să ţină Rusia la disanţă de ceea ce preşedintele rus consideră, în pur spirit sovietic, a fi o „infecţie” – piaţa liberă şi guvernele democratice, se arată într-o analiză din The Boston Globe.
„Ambiţia lui Putin este clară. El vrea să domine toate fostele state sovietice din sudul şi vestul Rusiei cu scopul de a crea o zonă tampon care să-i izoleze regimul autoritar de o infecţie (subliniază ironic autorul – n.r.) ce l-ar putea, în cele din urmă, distruge – piaţa liberă şi guvernele democratice. Acesta este motivul pentru care şi-a intimidat statele-client, cum ar fi Armenia şi Belarusul, vânându-le orice urmă de asociere mai strânsă cu Uniunea Europeană. Acesta este şi motivul pentru care a alimentat diviziunile teritoriale din regiunea transnistreană a Republicii Moldova şi a invadat Georgia, în 2008, susţinând revendicărilor false de suveranitate din Abhazia şi Osetia de Sud”, notează Nicholas Burns în The Boston Globe, precizând că aceleaşi raţiuni de politică externă ale Rusiei predomină şi în problema ucraineană.
Analiştii occidentali au vorbit constant despre faptul că Vladimir Putin se pretează la tehnica conflictului îngheţat şi dintr-o incapacitate „genetică” a Rusiei de a produce ambient social şi instituţional democratic şi o economie diversificată, care să iasă din paradigma monofaziei de secol XIX a resurselor naturale.