După evenimentele din Georgia și Ucraina, Republica Moldova se află singură în fața unei lupte de durată și potențial violente și nu va putea conta pe sprijinul puternic al Occidentului dacă Vladimir Putin decide să testeze opțiunea proeuropeană a Chișinăului, comentează The Wall Street Journal.
Alegerea omului de afaceri prooccidental Chiril Gaburici la conducerea Guvernului de la Chișinău reprezintă o provocare pentru dorința președintelui Vladimir Putin de a restabili dominația Rusiei la granița de est a Europei, scrie publicația.
Republica Moldova este una dintre cele mai sărace state din Europa și victima eternă a agresiunii Kremlinului în regiune. La puțin timp după declararea independenței, în 1990, în urma destrămării Uniunii Sovietice, Republica Moldova a pierdut regiunea transnistreană – fâșie îngustă de pământ situată în partea de est a râului Nistru, cu o populație de aproximativ un milion de persoane – în favoarea etnicilor ruși separatiști susținuți de Kremlin, asemenea celor care amenință în prezent Ucraina, notează The Wall Street Journal.
Moscova consideră că Republica Moldova face parte din “vecinătatea apropiată”, iar aproximativ 1.000 de militari ruși se află în continuare în regiunea transnistreană, în pofida faptului că s-a angajat în 1999 să-i retragă până în 2002.
În pofida legăturilor economice puternice cu Rusia și a prezenței masive a Kremlinului în regiune, partidele proeuropene se bucură încă de susținere în Republica Moldova. La alegerile parlamentare din noiembrie, cele trei formațiuni prooccidentale – Partidul Democrat Liberal, Partidul Liberal și Partidul Democrat – au obținut împreună peste 45% din voturile alegătorilor, deși un procent de 25% din opțiuni s-a îndreptat spre formațiunea prorusă Partidul Socialiștilor.
După mai mult de două luni de dispute între partidele politice pentru alegerea premierului, Republica Moldova are acum în persoana lui Chiril Gaburici un lider care a promis “să se asigure că până în 2018 Chișinăul poate obține semnarea cererii pentru aderarea la UE”.
Potrivit The Wall Street Journal, opțiunea proeuropeană a Republicii Moldova este mai mult decât politică. Aproximativ 40% din exporturile moldovenești ajung acum în statele membre UE, iar Chișinăul este interesat de creșterea diversificării, în condițiile în care Rusia, destinația pentru un sfert dintre exporturile din Republica Moldova, se confruntă acum cu o criză economică gravă.
Opțiunea proocidentală a Republicii Moldova este remarcabilă și curajoasă, ținând cont de recentele evoluții și de faptul că trupele ruse sunt în continuare prezente pe teritoriul statului, adaugă publicația. Dorința asemănătoare pentru consolidarea cooperării cu UE a declanșat agresiunea Rusiei în Ucraina.
De altfel, Republica Moldova nu a scăpat de presiunile Rusiei. Kremlinul a interzis importurile de vin moldovenesc în 2013, înaintea summitului Parteneriatului Estic de la Vilnius, iar în 2014 a instituit un embargou asupra importurilor de fructe, după ce Chișinăul a semnat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană. De asemenea, Moscova a amenințat Republica Moldova că va întrerupe aprovizionare cu energie.