Deputatul Tudor Panţîru propune modificarea şi completarea Legii nr. 47/1994 privind serviciile din subordinea Preşedintelui României şi înfiinţarea unui departament care să se ocupe de relaţia cu R. Moldova în cadrul Administraţiei Prezidenţiale, transmite Romanian Global News.
„Realitatea istorică şi politică a ultimilor douăzeci de ani a scos la iveală imperativul unei relaţii privilegiate cu statele în care se regăsesc comunităţi de români, în special cu Republica Moldova…. Un pilon important al politicii externe româneşti, pilon reprezentat de Preşedintele României, având în spate o întreagă administraţie, nu putea fi lipsit de un asemenea Departament”, se arată în expunerea de motive. Întrebat de Romanian Global News dacă nu ar fi potrivit ca un asemenea departament sa se numeasca „pentru relaţia cu Republica Moldova şi românii de pretutindeni”, având atribuţii şi pe celelalte spaţii din afara frontierelor unde sunt români, Tudor Panţîru a admis că o asemenea completare a proiectului ar fi necesară şi potrivită.
EXPUNERE DE MOTIVE
privind modificarea si completarea Legii nr. 47/1994 privind serviciile din
subordinea Preşedintelui României
În conformitate cu art. 80 alin. (1) din Constituţia României, republicată,”Preşedintele României reprezinta statul român şi este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării.”. În sistemul constituţional românesc, el este unul dintre cei doi şefi ai executivului. Ca şef al executivului, Preşedintele României conduce activitatea unei autorităţi publice centrale de specialitate, autonomă faţă de Guvern.
Politica externă este o dimensiune a administraţiei publice, Ministerul Afacerilor Externe ocupându-se de acest domeniu primordial.
Art. 91 al Legii Fundamentale consacra şi Preşedintelui României anumite atribuţii pe planul politicii externe, alături de art. 80 alin. (1). În virtutea acestor atribuţii, prin raportare la dispoziţiile art. 80 alin. (1) din Constituţie,
Preşedintele încheie, în numele României, tratate internaţionale, acreditează şi recheamă reprezentanţi diplomatici ai României, aprobă înfiinţarea, desfiinţarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice, acreditează reprezentanţii diplomatici ai altor state în România. De asemenea, Preşedintele României reprezintă statul roman la întrunirile internaţionale, putând lua decizii în cadrul întrunirilor internaţionale la care România este parte.
Reglementarea constituţională a acestor atribuţii îi conferă Preşedintelui României facultatea decizională în procesul administrativ si politic al relatiilor externe.
Efortul conjugat al Presedintelui României, al Parlamentului si al Guvernului, are menirea de a asigura credibilitatea statului român în exterior, întrucât voinţa politico-juridica a unui stat nu poate exista fara voinţa autorităţilor acestuia.
Pentru exercitarea de catre Preşedintele României a prerogativelor care îi sunt stabilite prin Constituţia României si alte legi, în special a prerogativelor ce ţin de domeniul politicii externe, se organizează şi funcţionează Administraţia prezidenţială, instituţie publică cu personalitate juridică, aşa cum statueaze art.(1) al Legii nr. 47/1994 privind serviciile din subordinea Preşedintelui.
Un segment important în planul relaţiilor externe este cel consacrat relaţiilor cu statele în care se află comunităţi importante de români.
Potrivit art. 7, „Românii din strainatate”, din Constitutia României, republicată,
„Statul sprijină întarirea legăturilor cu românii din afara frontierelor ţării şi acţionează pentru păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase, cu respectarea legislaţiei statului ai cărui cetăţeni sunt.”
În aplicarea acestor prevederi constituţionale, Parlamentul României a adoptat Legea nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, republicată (Legea nr. 299/2007), prin care sunt detaliate drepturile speciale acordate românilor din afara graniţelor şi modul în care statul român înţelege să sprijine legăturile cu aceştia. Prin acest act normativ, statul român a acordat un tratament preferenţial nationalilor din afara granitelor, cu sau fara cetăţenie română.
Realitatea istorica şi politică a ultimilor douăzeci de ani a scos la iveală imperativul unei relaţii privilegiate cu statele în care se regăsesc comunităţi de români, în special cu Republica Moldova, stat cu o populaţie majoritar românească.
Numeroasele iniţiative ale Guvernului României, ale Preşedintelui României, ale Parlamentului şi ale altor autorităţi, fructificate pe plan economic, social şi politic, o demonstrează. România este principalul susţinător sau, mai bine zis, susţinătorul necondiţionat al parcursului european şi democratic al Republicii Moldova.
Prin prezenta propunere legislativă, am transpus structura organizatorică a administraţiei prezidenţiale, regasită astăzi în Regulamentul de organizare şi funcţionare a Administraţiei prezidenţiale, în cadrul art. 2 al Legii nr. 47/1994, completând firesc şi obiectiv lista departamentelor cu cel pentru Relaţia cu Republica Moldova. Un pilon important al politicii externe româneşti, pilon reprezentat de Preşedintele României, având în spate o întreaga administraţie, nu putea fi lipsit de un asemenea Departament.
Regulamentul de organizare şi funcţionare a Administraţiei prezidenţiale reglementează pe larg departamentele şi compartimentele acesteia. Faptul că dispoziţiile în cauză îşi au sediul în Regulamentul de organizare si functionare şi nu în Legea nr. 47/1994 privind serviciile din subordinea Preşedintelui, nu garantează stabilitatea acestora, existând posibilitatea ca, odată cu alegerea unui nou Preşedinte, structura Administraţiei prezidenţiale, cuprinzând şi Departamentul pentru Relaţia cu Republica Moldova, să se modifice.
În acest context, este necesară transpunerea dispoziţiilor regulamentare privind structura Administraţiei Prezidenţială chiar în Legea nr. nr. 47/1994 privind serviciile din subordinea Preşedintelui, în virtutea art. 61 alin (1) din Constituţie potrivit căruia „Parlamentul este [..] unica autoritate legiuitoare a ţării.” şi art. 74 alin. (1) teza I potrivit căruia „Iniţiativa legislativă aparţine deputaţilor”.
Sursa: Romanian Global News
