Valeriu Streleţ, premierul Republicii Moldova, cere o dezbatere deschisă despre criza acută din sistemul bancar, iar în urma deciziilor luate să se facă anumite remanieri în cadrul Băncii Naţionale (BNM).
„Eu nu pretind că sunt foarte mare specialist în sectorul financiar-bancar, dar reieșind din experiență și observații, consider că Banca Națională nu a acționat cu toată diligența și responsabilitatea în mai multe situații pe durata ultimilor patru ani”, a comentat Streleţ în cadrul emisiunii „Moldova Europeană”, la postul de televiziune Vocea Basarabiei. În acest context, şeful Executivului de la Chişinău a declarat că sunt necesare anumite remanieri la finalul unei dezbateri în Parlament pe care o doreşte transparentă.
În cadrul aceleiaşi emisiuni, premierul a subliniat şi necesitatea evaluării altor aspecte, cum ar fi faptul că Republica Moldova a pierdut aproape jumătate din rezervele valutare, de la 2,6 miliarde de dolari, cât însumau aceste rezerve în 2014, la la 1,7 miliarde de dolari în prezent.
„În lege scrie că prejudicierea intereselor Băncii Naționale este unul din posibilele motive de demisie. Aici prejudiciul este evident și vădit și a dus la un lanț întreg de consecințe pentru noi, economie și societate”, a mai afirmat Valeriu Streleţ.
Pe „moşia” lui Drăguţanu domneşte frica de transparenţă
În ultima vreme, o sumă indicii demonstrează că Banca Naţională a Republicii Moldova, condusă de guvernatorul Dorin Drăguţanu, pare a fi refractară ideii de transparenţă publică în privinţa celei de-a doua etape de investigaţii din dosarul „jafului secolului”. O ceaţă dubioasă pluteşte peste acest subiect.
O firmă internaţională de investigaţie urmează să fie selectată prin concurs pentru pleca pe firul banilor dispăruţi în urma mega-devalizărilor de la Banca Socială, Banca de Economii şi Unibank, cele trei bănci aflându-se în prezent sub administrarea specială a BNM.
Banca Naţională este responsabilă de organizarea licitaţiei internaţionale, numai că pe site-ul BNM dictează o absenţă totală de transparenţă publică şi o iminenţă a încălcării prevederilor legislaţiei. Nu există niciun comunicat de presă privind concursul şi, per total, nicio informaţie relevantă care să demonstreze lansarea procesului de licitaţie, la fel ca în cazul concesionării scandaloase a Aeroportului Internaţional Chişinău, pentru o perioadă de 49 de ani, companiei ruse UK Komaks, administrată de Konstantin Basiuk, fost ofiţer KGB (în realitate, un paravan al fraţilor miliardari Bajaev, din Daghestan, finanţatori zeloşi ai campaniei electorale din 2004 a lui Vladimir Putin).
Fostul ministru al Finanţelor, Veaceslav Negruţa, se întreba recent, într-o postare pe blogul său, referitor la aspectele dubioase ale concursului de atribuire: „Unde se pot obţine confirmări oficiale şi care sunt dovezile publice că BNM a lansat oferte/licitaţie (internaţionale) pentru cea de-a doua etapă a investigaţiei pe cazul fraudelor financiare din sectorul bancar? Hotărârea Parlamentului nr.41 din 24.03.2015 obligă autorităţile publice ca tot ce ţine de acest caz să fie desecretizat sau, logic, ulterior nu poate fi ascuns (secretizat) de societate. Interesant: PG şi CNA pot să participe la licitaţie?”.
Un reprezentant al unei companii internaţionale care prestează servicii de due diligence a declarat pentru publicaţie menţionată pentru Mold-Street că „e destul de netransparentă metoda prin care aceste companii sunt selectate. BNM a alcătuit lista companiilor şi singură va decide pe cine va selecta. În alte condiţii am fi participat”.
Pe 10 august, BNM a anunţat că a solicitat oferte şi a expediat caietul de sarcini firmelor internaţionale calificate pentru a efectua investigaţiile.
Termenul-limită de prezentare a ofertelor este 1 septembrie.
