În ce măsură este dispusă Republica Moldova să-şi asume o traiectorie europeană care să semene cu cea aleasă de România după 1989? Întrebarea a fost adresată de expertul în geopolitică Dan Dungaciu, directorul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale (ISPRI) al Academiei Române şi preşedinte al Fundaţiei Universitare a Mării Negre (FUMN).
Dan Dungaciu a ţinut o conferinţă în cadrul „Şcolii jurnaliștilor de politică externă” care se desfăşoară astăzi la Chişinău.
Preşedintele FUMN a făcut un scurt istoric al evoluţiei statelor din fostul bloc sovietic spre necesitatea re-identificării europenităţii. „De ce suntem europeni? S-au întrebat polonezii, cehii sau balticii. Balticii au preluat Constituția de dinaintea ocupației sovietice, pentru a marca faptul că sunt europeni”, a precizat directorul ISPRI, informează Timpul.md.
Dungaciu a dat ca exemplu cazul României, care a dus o luptă diplomatică minuţioasă pentru a nu fi asociată zonei balcanice mistuite de războaiele declanşate după destrămarea Iugoslaviei.
„Și România și Bulgaria au încercat să-și deseneze o geografie simbolică, să se asocieze Europei Centrale. E singura țară care avea un conducător în viață de dinaintea ocupației sovietice. Ne-am găsit o identitate sud-est europeană, nu atât de consistentă”, a subliniat expertul, adăugând că următorul pas vital întreprins de România a fost integrarea sub umbrela NATO.
„S-a înțeles că șansa de securitatea a României se află acolo. Sentimentul de neîncredere față de Federația Rusă era substanțial. În această situație, populația și jurnaliștii au jucat un rol crucial”, a afirmat Dan Dungaciu, conform sursei citate.
Există două etape esenţiale care trebuie marcate înainte de a visa la integrarea în Uniunea Europeană. Prima etapă este aceea a ajustării mentalitare a societăţii la spaţiul european. A doua – aderarea la NATO. Şi abia după aceea destinaţia finală: UE.
„Toate statele din fostul lagăr comunist au urmat această traiectorie. Nimeni nu a sărit direct în UE, arzând etape„, a atras atenţia expertul FUMN, subliniind că, la ora actuală, tema integrării în NATO este un subiect tabu în Republica Moldova şi că doar un singur partid de pe scena politică „are acest obiectiv pe listă, dar fiind în alianță cu alte partide, nu se mai discută”. Partidul la care a făcut aluzie Dungaciu? PL.
„Aflându-se între două blocuri, țările din această zonă (Moldova, Ucraina) au încercat să păcălească, să beneficieze de aceste apropieri. Însă nu-i poți păcăli pe toți de mai multe ori”, a mai declarat Dan Dungaciu.
„Școala jurnaliștilor de politică externă – 2015” se desfășoară la Chișinău între 15 și 17 octombrie. Peste 30 de jurnaliști, studenți ai facultăților de jurnalism, științe politice, relații internaționale, administrație publică vor aborda subiecte legate de politica externă, diplomaţie și studii de securitate. Proiectul este finanțat de Ministerul Afacerilor Externe – Departamentul Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni.
