Două au fost elementele care au marcat Republica Moldova la jumătatea lunii octombrie.
Referendum pentru unire – victorie importantă a unioniștilor
Primul s-a consumat în cadrul unui Forum Public, convocat de intâistătătorii de la Președinție, Guvern și Parlament, unde s-a discutat semnarea unui „Pact social” pentru Republica Moldova.
La această întrevedere cu reprezentanți ai societății civile și ai mass-media a fost evocată ideea organizării unui referendum privind unirea cu România. Propunerea a venit din partea președintelui Parlamentului, Andrian Candu, și marchează o victorie importantă a mișcării unioniste de pe ambele maluri de Prut.
Această victorie a fost amintită și în pozitia publică a Blocului Unitatii Nationale (BUN), o coaliție de peste 20 de organizații non-guvernamentale și grupuri de inițiativă din Republica Moldova, care militează pentru reunirea pașnică a celor două state românești.
Prin eforturile perseverente din ultimii ani, inclusiv acțiuni de stradă cu prezența a zeci de mii de cetățeni, noua generație de unioniști, cu BUN la Chișinău și Platforma Unionistă Actiunea 2012 la București, a reușit readucerea subiectului ReUnirii în spațiul public.
Despre Unire se vorbește la radio și la televizor, pe rețelele de socializare, pe stradă, în instituțiile de învățământ și chiar la reuniunile comune ale guvernelor României și Republicii Moldova, așa cum s-a întâmplat pe 22 septembrie, la Neptun.
ReUnirea nu mai poate fi scoasă din discursurile celor care analizează viitorul societății moldovenești, oricare ar fi opțiunea experților în acest sens.
Presiunea exercitată de numărul în creștere al unioniștilor nu a rămas fără urmări dacă inclusiv autoritățile de la Chișinău au ajuns în situația în care să fie forțate să admită public un astfel de scenariu.
Referendum – PRO și CONTRA
Opiniile privind organizarea unui referendum sunt împărțite, inclusiv în rândul unioniștilor, așa cum o demonstrează rezultatele unui sondaj realizat de infoprut.ro. BUN și-a exprimat deschiderea pentru a participa la pregătirea referendumului, făcând următoarea precizare vitală: unioniștii nu vor recunoaște un astfel de exercițiu democratic atât timp cât el va fi organizat de instituții controlate de partidele politice.
Recensământul organizat în mai 2014 de Biroul Național de Statistică este cel mai concludent argument pentru o astfel de poziție. Marcat de nenumărate fraude, acesta a demonstrat atât amatorismul instituțiilor de stat, cât și lipsa lor totală de independență față de decidenții politici.
Întârzierea publicării rezultatelor indică faptul că autorităților nu le convine ca pe plan național și internațional să se afle că numărul celor care consideră că vorbesc limba română trece de 50%, iar numărul celor care s-au declarat români trece de pragul de 30%.
În cazul unui referendum pentru unire, vor trebui demarate o serie de pregătiri clare.
Citiți articolul integral pe Ziare.com.
