Numai un hotel și o agenție de turism, ambele din Chișinău, reprezintă Republica Moldova la Târgul de Turism al României, deschis astăzi, 12 noiembrie, la Romexpo. Reprezentanții basarabeni nici măcar nu au un stand propriu, fiind găzduiți la standul Federației Patronatelor din Turismul Românesc, organismul care cooperează cu Asociația Patronală din Industria Turismului de peste Prut.
Cele trei minuni turistice ale Basarabiei
Am nimerit din pură întâmplare la masa plină cu pliante care descriu trasee turistice prin Republica Moldova. De fapt, mi-a atras atenția accentul unei doamne care răspundea întrebărilor unor vizitatori. Am așteptat până au terminat conversația, apoi am intrat și eu în vorbă. Am aflat că doamna se numește Nadejda Leșan și este manager marketing la un hotel din Chișinău. Este pentru a patra oară la Târgul de Turism al României. O întreb care sunt în opinia ei cele mai atractive destinații turistice din Republica Moldova. Îmi răspunde fără ezitare: Crama Mileștii Mici, Cetatea Soroca și Găgăuzia.
”La noi ajung turiști străini prin agențiile românești. Acei turiști, dacă vin în România, își doresc să facă o excursie și în Republica Moldova, fiindcă pentru ei este un teritoriu exotic. Mai ales Găgăuzia.”
O întreb dacă știe câți turiști români vin anual în Basarabia. Nu are date exacte, ”sunt de găsit la vamă”, dar precizează că ”nu toți care trec prin vamă sunt turiști”. Corect, nici nu mă gândeam să susțin contrariul. ”Alte obiective de interes turistic?” Doamna Nadejda îmi enumeră: ”Hanul Manuc Bei din Orheiul Vechi, Rezervația Naturală Codrul Moldovei, Lacul Manta.” Sunt curios să aflu dacă România poate fi considerată un model de dezvoltare în turism pentru Republica Moldova. Doamna Nadejda nu pare prea convinsă. Recunoaște că avem în dreapta Prutului atracții turistice minunate, dar serviciile în turism nu sunt întotdeauna cele așteptate. Ea susține că angajații din industria turismului basarabean sunt mai calzi și amabili în relația cu clienții. Mai degrabă vor să învețe de la italieni și de la francezi. Un vizitator ajuns la stand vede un pliant cu o hartă a Republicii Moldova și întinde mâna să-l ia, dar i se spune că e singura hartă și nu poate fi oferită. Vizitatorul pleacă decepționat. Chiar, ar fi fost binevenită distribuirea unei hărți turistice a Basarabiei. Românii, în general, habar nu au de geografia teritoriului din stânga Prutului.
Istorie și gastronomie
Între timp vine la stand și administratorul singurei agenții de turism din Chișinău prezente la Târgul de Turism al României. Inesa Talpă îmi spune că sunt prezenți la târg cu un program turistic numit ”Descoperiți Moldova cu noi”. Acesta cuprinde patru tururi eco-gastronomice numite ”Barza albă”, ”Sauvignon”, ”Icewine” și ”Shervin”. Traseele sunt parcurse în 3 sau 4 zile și includ vizitarea unor obiective turistice din Chișinău, dar și din Soroca sau Orheiul Vechi, dar și mese copioase, udate din plin cu vinuri moldovenești, în timp ce lăutarii cântă doine și bătute din zona Codrului sau de pe Nistru. Nu au fost uitate nici locurile care evocă evenimente din istoria sângeroasă a Basarabiei secolului XX. Un traseu începe în satul Stoianovca, unde se află un cimitir militar, unde sunt îngropați ostași și ofițeri români căzuți în luptele din iunie-iulie 1941. Târgul de Turism se încheie pe 15 noiembrie, așa că puteți ajunge și consulta oferta agenției de la Chișinău, dacă sunteți din dreapta Prutului și nu ați ajuns niciodată în Basarabia.
Le las pe cele două doamne, urându-le cât mai mulți turiști și, în drum spre ieșire, întreb la standul vast al unei importante agenții de turism românești, dacă au oferte pentru Republica Moldova. Nu, nu au! Citesc pe bannerul lor că au 100 de destinații, din toate colțurile lumii. Este inexplicabil de ce marile agenții de turism românești nu au în oferta lor și excursii sau sejururi în Republica Moldova, deși patronii români se dau mari patrioți. Totuși, potrivit Wikipedia, cei mai numeroși turiști care au vizitat anul trecut Republica Moldova sunt din România (21.2%), urmați de ruși (13.9%) și ucraineni (10.7%). Germani au fost 4,9%, iar turci 4,8%. Au mai venit în vizită și americani, în procent de 3,9%. Un procent de 32,9% au fost din alte țări. Numărul de vizitatori a fost de 14362, trendul fiind ascendent. Vârful a fost atins în 2004, când au ajuns în Basarabia 26045 de turiști.
