Iarna şi arhitectura sovietică, fuzionând peisagistic, rezultă într-un timp încremenit în care totul pare o împărăţie a vedeniilor. Va veni zăpada peste regiunea găgăuză şi în mijlocul viforniţei un simbol al indiferenţei administrative îşi va reliefa condiţia: Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” din Comrat.
Din fericire, o problemă stringentă a elevilor din liceul românesc a fost rezolvată. În această iarnă, copiii nu vor mai dârdâi de frig în clase. Însă în niciun caz datorită eforturilor depuse de autorităţile de la Chişinău, care fac ceea ce ştiu ele mai bine – să nu dea niciun şfanţ pe acest fascicul de identitate românească. De fapt, nici măcar un interes politicianist nu există faţă de UTA Găgăuzia, establishment-ul politico-administrativ de la Chişinău se comportă ca şi când această regiune, cu toată tectonica ei geopolitică problematică, ar fi doar un mit nedemonstrat. Graţie unei campanii de strângeri de fonduri organizată de Platforma Unionistă 2012 pentru montarea unei centrale termice, clasele liceului nu vor mai fi în această iarnă camere frigorifice. Despre acest proiect InfoPrut a mai scris, găsiţi mai multe informaţii în acest reportaj.
Rămâne, totuşi, o altă problemă nerezolvată. Rectific, nu o problemă, ci o veritabilă tărăşenie. Pe 31 august, când am ajuns în Comrat cu ocazia Zilei Limbii Române, Svetlana Stoinov, directoarea Liceului „Mihai Eminescu”, mi-a povestit o întâmplare, care, până acum, ar fi trebuit să ajungă şi la urechile presei din România, căci despre acest subiect s-a scris, chiar dacă numai sporadic. Anul trecut, Guvernul României a donat Republicii Moldova 100 de microbuze pentru transportul elevilor. Comratului i-a fost repartizat un singur microbuz, care ar fi trebuit să ajungă la şcoala românească. Numai că, printr-un flic-flac moscovit al direcţiei teritoriale de învăţământ, microbuzul a nimerit în curtea şcolii în limba rusă, clădirea de lângă, finanţată consistent de Rusia. Nici până astăzi, direcţa teritorială, care a primit microbuzul de la Ministerul Educaţiei din Republica Moldova, nu a limpezit apele. Şi, ce-i drept, nici n-a avut de ce, pentru că nepăsarea Chişinăului pe acest subiect nici cu pickhammer-ul nu poate fi spartă.
De 1 decembrie, cu ocazia împlinirii a 97 de ani de la Marea Unire şi de Ziua României, la Chişinău a fost inaugurat pomul de Crăciun. Dorin Chirtoacă nu a dat înapoi în a se lăfăi pompieristic în discursuri pro-româneşti. An de an, tema bradului, element de vertij colectiv peste Prut, aprinde pasiuni minuţioase în rândul populaţiei – unde va fi amplasat?, cât de mare va fi?, spre ce direcţie va fi înclinat vârful?, îl vor fura?, nu îl vor fura? etc. În tot acest timp, la Comrat, până pe 23 decembrie, nu va fi niciun brad în liceul românesc. Şi niciun cadou. Pentru că nu au bani nici măcar de un brad normal. Ca să nu mai pomenim de faptul că părinţii, cadrele didactice şi foştii elevi pun mână de la mână bani pentru cantina elevilor, care nu a mai primit niciun fel de fonduri din septembrie. Din câte am înţeles, jurnalista de la Radio Moldova Zina Izbaş, organizatoarea concursului „Ars Adolescentina”, a promis că le va trimite un pom de Crăciun copiilor.
„Luaţi cu asalt Prutul, zdrobiţi graniţele. Poate până în 2018 face Unirea”, le-a spus Chirtoacă, pe 1 decembrie, celor adunaţi în scuarul Catedralei Metropolitane. Bravo, foarte frumos. Bine, bine, domnilor-flaşnetă, dar până când veţi dărâma hotarul de la Prut, vă trage la fund practica imediată. Altfel spus: măi, majorete demagogice, măcar de-un amărât de brad vă puteaţi scormoni în conturile voastre grase pentru ei! Că l-a dat din fălci nu vă întrece nimeni. Ba da, poate doar bâzâitul muştii.
