Deşi există un model structurat și se conturează o bază în combaterea și prevenirea corupției, în domeniul anticorupție din Republica Moldova există, totuşi, anumite carențe care, uneori, pot duce la efecte dezastruoase în examinarea unei cauze penale. Afirmaţia îi aparţine procurorului din România Mariana Alexandru, cu experiență DNA, acreditat de Uniunea Europeană pentru a consilia Procuratura şi Centrul Naţional Anticorupţie de la Chişinău.
Mariana Alexandru şi-a prezentat concluziile la cea de-a XI-a ediție a Conferinței Naționale Anticorupție.
În urma analizei, expertul DNA a constatat diferențe fundamentale de sistem în cadrul CNA, PA, dar și în privinţa sistemului judecătoresc.
„Am constatat o diferență fundamentală de sistem, în fața instanței de judecată în special. În RM am fost suprinsă să constat că dosarele PA sunt fixate printr-un act departamental, un ordin al Procurorului General, un act inferior care poate fi oricând modificat. Însă procurorul poate să-și schimbe părerea peste noapte. Vă imaginați ce consecințe negative poate genera un cadru legislativ realizat în această manieră?!„, a comentat Mariana Alexandru, potrivit Realitatea.md.
Conform procurorului, interimatul funcţiei de Procuror Anticorupţie impune o problemă de siguranţă, iar gradul de salarizare este unul foarte mic: „La PA conducerea se realizează la nivel de interimat, nu este nicio siguranță, apoi gradul de salarizare este unul mic, deloc atractiv. În România, procurorii anticorupție au fost plasați în subordinea Parchetului (n.r. Procuraturii Generale). Analizând proiectul de lege privind Procuratura, nu am putut să nu constat progrese semnificative. În primul rând, vor activa ofițeri de urmărire penală în cadrul PA, ăsta a fost ingredientul principal ca DNA să devină ceea ce este astăzi. Negativ este că salarizarea va rămâne să se realizeze din bugetele instituțiilor la care sunt detașați. Ceea ce este o pârghie de dependență teribilă, iar consecințele vor fi dezastruoase„.
Faptul că Procurorul General dă indicații anchetatorului, ceea ce ar putea avea efecte negative asupra rezultatelor examinării dosarelor, este o altă problemă serioasă, consideră expertul în anticorupţie de la Bucureşti.
„Mi s-a părut o problemă care iar va genera efecte negative, și anume dreptul procurorului ierahic superior pe caz de a da indicații anchetatorului. Procurorul de caz trebuie să aibă libertatea profesională înțeleasă din start„, a subliniat Mariana Alexandru.
Un alt aspect care îngreunează considerabil munca din cadrul Procuraturii Anticorupție este faptul că procurorii își dactilografiază singuri sistemul, în timp ce DNA are o subdiviziune specializată în acest sens.
„De puțină vreme, lupta anticorupție în România se desfășoară la un alt nivel. DNA colaborează cu Serviciul Român de Informații. Toate serviciile de informații au la îndemână un instrument, care se desfășoară în afara unui proces penal, dar toate cele acumulate ajung ca sunt probe în dosarul procurorului„, mai declarat Mariana Alexandru.
În cadrul aceleiaşi conferinţe a fost prezentat şi stadiul sesizărilor privind cazurile de corupţie. Astfel, în ultimul an numărul denunţurilor de corupţie a crescut de 70 de ori. Rezultatul reiese din datele prezentate de către vicedirectorul Centrului Național Anticorupție de la Chişinău, Cristina Țărnă.
Dacă în anul 2013, media lunară era 0,7 (o plângere o dată la două luni), la începutul acestui an, a precizat vicedirectorul CNA, au fost înregistrate 45 de astfel de denunțuri pe lună, toate vizând cazuri reale de corupţie.
Mai mult, potrivit Cristinei Țărnă, judecătorii au denunțat acte de corupție pentru prima dată.
