Banca de Economii, “vârful de lance” al devalizărilor din sistemul bancar al Republicii Moldova, a avut parte de una dintre cele mai slabe monitorizări instituţionale în perioada în care schemele frauduloase din “jaful secolului” au atins climaxul, susţine un specialist, Tatiana Savva, din cadrul Expert-Grup.
Tatiana Savva spune că din rapoartele Curţii de Conturi a Republicii Moldova reiese că, în perioada 2013-2014, când au fost sustraşi cei mai mulţi bani din Banca de Economii, rata de absentare a reprezentanţilor Ministerului Finanţelor în cadrul consiliului societăţii a fost cuprinsă între 11,8% şi 80%.
“Astfel, un membru a absentat la 175 din cele 387 de ședințe la care trebuia să participle (45,2%); un alt membru – respectiv, la 73 din cele 198 de ședințe (36,9%); al treilea membru – la 72 din cele 90 de ședințe (80,0%); alți 2 membri – la 9 ședințe (11,7%) și, respectiv, 13 ședințe (16,9%) din cele 77 de ședințe. Mai mult decît atît, la 119 ședințe ale consiliului societății, potrivit proceselor-verbale existente, n-a participat nici un membru din partea MF, ceea ce denotă că reprezentanții statului n-au participat la adoptarea deciziilor în cadrul a 32,0% din ședințele consiliului”, se arată în raportul Tatianei Savva.
De asemenea, un raport de audit al Curţii de Conturi relevă faptul că rapoartele Ministerului Finanţelor privind activitatea persoanelor cu atribuţii de reprezentare în Consiliul Băncii de Economii conţin date incomplete, care nu permit cunoaşterea situaţiei reale din instituţia bancară.
