Noua strategie a Uniunii Europene privind politica externă şi de securitate a stârnit rumoare în rândul multor analişti eurocentrici.
Sandra Kalniete este vicepreședinte al Grupului Partidului Popular European din PE și autoarea unui raport asupra noii strategii a UE în relațiile sale externe.
Conform documentului, statele membre UE vor trebui să aloce 2% din bugetele lor naţionale pentru sectorul de apărare, iar, sub semnul politicilor de dezvoltare, Vecinătatea blocului comunitar nu va mai fi împărţită în sud şi est, ci în „vecinii vecinilor” UE.
Sandra Kalniete a oferit un interviu pentru Europa Liberă pe marginea acestui subiect.
„Era cooperării s-a încheiat. Imaginea roz care a fost proiectată în anul 2003 pentru strategia de politică externă, nu a devenit niciodată realitate”, scrie, fără echivoc, europarlamentara letonă în raportul ei. Kalniete susţine că Uniunea Europeană nu mai este înconjurată de state „prietenoase”, ci de zone de conflict turbulente.
Întrebată dacă prin zonde de conflict turbulente se referă la Republica Moldova, Sandra Kalniete a răspuns: „Nu mai facem diferențiere între sud și est. Ne vom referi de acum înainte la «vecini și vecinii vecinilor», căci sudul și estul sunt la fel de importante pentru UE. Când am început să reflectăm asupra raportului am abandonat abordarea geografică. Nu mai vorbim despre țări anume. UE rămâne o putere «soft» și va continua să acționeze în baza acordurilor internaționale. Însă pentru a avea credibilitate și forță competitivă la nivel global, unde competiția este foarte dură, este nevoie să ne întărim capacitățile și să devenim mai rezistenți la presiunile externe. Presiunile se exercită nu doar asupra vecinilor, depășesc granițele acestora. De aceea putem avea o politică de dezvoltare mai performantă și mai riguroasă pentru Africa. Politicile de dezvoltare vor urmări câteva obiective. In primul rând aspectul umanitar, pentru ajutarea popoarelor din aceste țări să aibă la dispoziţie cele necesare. Apoi, este nevoie să ajutăm guvernele să poată guverna in funcție de nevoile populației. Aceasta înseamnă să implementeze politici de dezvoltare care să creeze locuri de muncă. Altfel, doar cu ajutoare umanitare, aceste țări nu vor ieși din sărăcie, iar cetăţenii vor continua să plece”.
Recent, într-o emisiune pe TVR 1, geostrategul Dan Dungaciu, directorul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale (ISPRI) al Academiei Române, a explicat că această nouă strategie de politică externă a Uniunii Europene nu mai tratează vecinătatea UE din perspectiva unei „geografii calificate”.
„În Strategia Globală privind politica externă şi de securitate să nu mai folosească nici măcar sintagma vecinătăți. Vrea să folosească sintagma surroundings, adică împrejurimi. Asta înseamnă că vecinătățile Europei nu mai au o geografie calificată. Deci, nu mai ești în vecinătatea estică, vecinătatea sudică sau în politica de vecinătate. Ești în jurul Uniunii Europene. Asta înseamnă că geografia nu mai este un avantaj. Dispare ideea de extindere până la urmă”, a explicat Dan Dungaciu.
