Numirea prin decret prezidenţial a lui Valeri Kuzmin ca ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Federaţiei Ruse în România vizează indirect şi Republica Moldova, consideră expertul Dan Dungaciu, directorul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale (ISPRI) al Academiei Române.
„Relevă importanţa pe care Federaţia Rusă o acordă nu doar Romaniei, ci şi dosarului R. Moldova în relaţia cu Bucureştiul”, scrie Dungaciu într-o analiză pentru Ziare.com.
„Valeri Kuzmin, care are un portofoliu enorm de declaraţii identitare care vizează România, de pe vremea când era ambasador la Chişinău (2007-2012), a gestionat acest dosar în momente complicate, respectiv mişcările de protest de la 7 aprilie, când România a fost desemnată, la nivel oficial, drept principalul vinovat, iar măsurile au fost în consecinţă: vize, expulzare de diplomaţi, inclusiv ambasadorul României, retragerea ambasadorului de la Bucureşti, expulzarea jurnaliştilor, îngheţarea, practic, a relaţiilor bilaterale”, mai notează directorul ISPRI.
În opinia lui Dan Dungaciu, Republica Moldova rămâne miza esenţailă a regiunii, „mai ales acum, în contextul negocierilor paralele dintre Rusia şi Ucraina în legătura cu statutul regiunii separatiste Donbas şi reluarea negocierilor, inclusiv la solicitarea Rusiei, în formatul 5 plus 2, care vizează statutul regiunii separatiste transnistrene”.
Expertul consideră aceste negocieri ca fiind „complet contraindicate şi nejustificate în acest moment şi care, în realitate, printr-un acord între Chişinău şi Kiev, trebuie oprite sincronizat”.
„După cinci ani de serviciu la Chişinău, ambasadorul Kuzmin cunoaşte excelent dosarul transnistrean şi este de aşteptat să fie extrem de activ pe această chestiune. R. Moldova va deveni o temă majoră în orice – potenţială – relaţionare cu Federaţia Rusă”, subliniază Dan Dungaciu.
