24 de meșteri amatori și profesioniști din comunitățile românești din Serbia și Ucraina au participat în perioada 19 – 25 iunie, la ateliere personalizate, menite să ajute invitații să redescopere meșteșuguri vechi, dispărute sau pe cale de dispariție, în cadrul Satului meșteșugurilor din Comana, județul Giurgiu. Proiectul a fost conceput și finanțat de Direcția Românii din Afara Granițelor a Institutului Cultural Român și este primul proiect de acest gen din România. Organizatorul atelierelor a fost asociația „Moara de hârtie”, ce activează din anul 2011 în Comana.
Activitățile au fost concepute în funcție de specificul zonelor din care provin participanții, pentru ca toate cunoștințele însușite să fie cât mai aplicabile.
În fiecare zi, în intervalul 9:00 – 18:00, invitații au participat la ateliere de crestături în lemn, țesut la război și cusături tradiționale și împletituri în papură, iar după program au fost organizate plimbări la obiectivele turistice și de patrimoniu din Comana și împrejurimi. În ziua de sâmbătă, cu sprijinul autorităților din Comana, participanții au explorat Parcul Natural Comana, iar un reprezentant al Administrației Parcului Natural a oferit o prezentare și un ghidaj al acestuia. Expertiza acestora a fost foarte relevantă, întrucât în câteva dintre comunitățile care au trimis reprezentanți sunt în apropiere de zone ce prezintă interes ecologic și în care se poartă discuții pentru înființarea de parcuri naturale. Din prezentare au reieșit beneficiile existenței unui astfel de parc pentru comunitățile rurale, el fiind o sursă de dezvoltare durabilă, când este cuplat cu meșteșuguri și obiective turistice. Majoritatea comunităților din care provin participanții au un potențial turistic ridicat.
În vederea dezvoltării durabile a comunităților din care provin (Frumușica Veche, Borisovka, Hliboca – Ucraina, Kovacica – Uzdin și Șarbanovaț – Serbia), participanții au fost sfătuiți de Asociația „Moara de hârtie” să se asocieze, constatându-se un mare potențial și în conectarea pe termen lung a acestora de România, prin turism și cultură tradițională. În Kovacica există deja asociația „Bunicuțele din Uzdin” care promovează localitatea prin meșteșuguri și folclor, iar participanții fac parte din această asociație.
La ateliere au fost predate tehnici tradiționale de meșteșugărit la nivel de bază și intermediar, participanții însușindu-și rapid cunoștințele. La atelierul de crestături în lemn, participanții au progresat rapid, majoritatea având deja bazele lucrului cu lemnul. S-a început prin studierea teoretică a simbolisticii tradiționale românești și semnificația acesteia. În partea practică, ei au făcut linguri de lemn, casete de bijuterii și blidare tradiționale prin cioplire și au învățat tehnici de lăcuire și băițuire a obiectelor. La atelierul de țesut s-au predat noțiuni variate, întrucât au fost înscriși participanți și începători și avansați. Cei începători și-au însușit bazele și cei avansați au învățat câteva tehnici noi. Asociația „Bunicuțele din Uzdin” a organizat și o expoziție cu cămăși tradiționale din această regiune. Atelierul de împletituri în papură a fost o noutate pentru participanți. Mulți dintre aceștia provin din zone cu bălți și lacuri, ce beneficiază de această resursă nepusă în valoare. Majoritatea care au optat pentru acest atelier sunt profesoare din Borisovka ce doresc să transmită bazele acestui meșteșug elevilor.
La sfârșitul atelierelor, participanții au putut să păstreze lucrările făcute sub îndrumarea meșteșugarilor și au ales să imortalizeze momentul prin fotografii.
În cadrul festivității de încheiere a școlii de vară, desfășurată în aer liber, pe Dealul Morii, cel mai înalt punct din comuna Comana, au fost decernate diplome realizate din hârtie artizanală, iar participanții și organizatorii au celebrat succesul acestui proiect, ca un prim pas către redescoperirea și punerea în valoare a vechilor meșteșuguri în comunități de români din jurul granițelor și conectarea culturală dintre acestea și țara-mamă.
După festivitate, au fost donate 32 de costume tradiționale comunităților din Uzdin și Hliboca din partea Institutului Cultural Român, ce urmează să fie folosite de ansamblurile folclorice din aceste localități.
