Investigarea reală a celei mai mari fraude bancare din Republica Moldova încă nu a început și niciun ban din suma furată din cele trei bănci falimentare nu a fost recuperat, arată datele unui studiu realizat de IDIS ”Viitorul” și Transparency International.
Concluziile experților se bazează pe datele oficiale furnizate de Banca Națională a Moldovei, care mai dezvăluie că garanțiile de stat au fost utilizate pentru despăgubirea deponenților din mediul de afaceri, și mai puțin pentru persoanele fizice, relatează Radio Chișinău.
Tabelul afișat pe site-ul Ministerului Finanțelor arată că de la cele trei bănci falimentare, Banca de Economii, Banca Socială și Unibank, ar fi fost recuperate active în sumă de aproape 850 de milioane de lei.
Acești bani nu sunt însă recuperați din fraudă ci provin din încasări de la creditele oferite, de la vânzarea unor active și prin proceduri de insolvabilitate, după cum este indicat și în tabel, fapt subliniat de Veaceslav Negruță, expert asociat la IDIS ”Viitorul”: „Acel panou nu reprezintă situația de recuperare a mijloacelor fraudate, iar mijloacele nu neapărat sunt folosite la stingerea datoriilor preluate prin convertirea garanției. Acel panou duce în eroare societatea, pentru că procedura de insolvabilitate și recuperarea din vinderea de active, mașini, clădiri, este cu totul altceva decât finalitatea unor investigații care culminează cu recuperarea mijloacelor.”
Fostul ministru al Finanțelor a remarcat că, de fapt, investigarea veritabilă a furtului miliardului nu a început deocamdată, pentru că ancheta nu a luat în considerare datele furnizate de primul raport Kroll, care indică numele actorilor implicați în fraudă.
Datele furnizate experților de BNM mai arată că din prima garanție de stat acordată de Guvern celor trei bănci falimentare, cea mai mare parte a banilor nu a ajuns la persoanele fizice, dar la oamenii de afaceri care aveau acolo depozite.
„Din informațiile oferite de Banca Națională, rezultă că, în mare parte, banii nu s-au dus la persoane fizice, ci s-au dus la niște agenți economic, la bănci care au depus în ultima secundă după acordarea garanțiilor de stat depozite la Banca de Economii, Banca Socială și Unibank. Aceste aspecte ne-am dori ca procurorii să le aibă în vedere și să pornească o anchetă”, a declarat Mariana Rață, jurnalistă la Centrul de Investigații Jurnalistice.
„Deci, noi toți vorbim despre fraudă, dar noi pe bună credință am recunoscut 25,7 miliarde de lei datorie, ceea ce este un absurd total. Noi trebuie să facem o inventariere a acestor datorii și o să ajungem la concluzia că de fapt datoria este cu mult mai mică și noi nu trebuie să nu trebuie să ne onorăm obligațiile față de toate aceste 25,7 miliarde”, a mai precizat Veaceslav Ioniță.
Riscul de fraudare în sistemul bancar al Republicii Moldova nu a fost înlăturat, au mai subliniat experții. Ei au remarcat importanța implementării noului cadru legal din domeniul financiar-bancar, adoptat anul trecut, pentru restabilirea credibilității acestor instituții. Potrivit lor, ar fi necesară inițierea unei investigații internaționale independente, pentru a nu tergiversa cercetarea fraudei bancare și a preveni legalizarea banilor furați.
