Republica Moldova este foarte vulnerabilă în fața propagandei rusești, iar acest lucru poate produce dezechilibre majore în societate, până la anularea independenței de stat, afirmă experții organizației Global Focus Center România și cei ai Asociației pentru Politică Externă de la Chișinău, transmite Radio Chișinău.
Cele două organizații, au realizat un studiu în care au evaluat permeabilitatea la propagandă, dezinformare, manipulare și alte forme de influență ilicită asupra bunei funcționări a societății în Republica Moldova și alte state vecine.
Studiul a analizat cantitativ și calitativ situațiile din patru state – România, Republica Moldova, Georgia și Bulgaria, referitor la influența propagandei ruse și efectele acesteia.
Dintre cele patru state supuse analizei, pe o scară de la zero la trei, Republica Moldova a acumulat 2,08 puncte, înregistrând cea mai înaltă vulnerabilitate în fața mesajelor propagandistice și manipulatorii ce parvin dinspre Moscova, a subliniat Rufin Zamfir, director de programe la Global Focus Center România.
„Orice scor se înregistrează dincolo de valoarea 2 arată o situație volatilă, o situație care foarte ușor poate conduce către niște dezechilibre majore în planul percepției realității. Pentru că despre asta e vorba, despre înlocuirea realității cu o realitate fabricată, astfel încât societatea în ansamblul ei să adopte un comportament ne-natural”, a subliniat Rufin Zamfir, citat de Radio Chișinău.
Printre factorii de risc în fața propagandei rusești, autorii studiului au indicat nivelul înalt al corupției, orientarea geopolitică incertă a Republicii Moldova, dependența economică mare față de Federația Rusă, utilizarea limbii ruse la scară largă, sărăcia populației și fragmentarea socială, precum și ceea ce ei au numit „starea de quasi-captură a statului de către rețele corupte de influență politico-economică, cu rădăcini care merg până la Moscova”.
Federația Rusă mizează pe efectele pe termen lung ale propagandei, inclusiv s-ar putea ajunge chiar distrugerea Republicii Moldova ca stat, a remarcat directoarea organizației de la București, Oana Popescu.
„Încearcă să formeze o identitatea «moldovenească» cât mai aliniată cu viziunea despre lume a Kremlinului, astfel încât Moldova să se transforme de facto într-un proxi al Federației Ruse. Asta înseamnă în mod concret, pe termen scurt, de la o alianță informală între cele două state, până la una formalizată în interiorul eventual al Uniunii Economice Euro-asiatice și, pe termen și mai lung, chiar la anularea statalității și independenței Republicii Moldova, când circumstanțele geopolitice o vor permite”, spune Oana Popescu.
Experții din România au mai opinat, cu referire la interzicerea în Republica Moldova a unor programe informativ-analitice rusești, că numai această măsură singulară nu poate să securizeze spațiul informațional al unui stat. Ei au subliniat importanța abordării complexe a problematicii propagandei și dezinformării de întreaga societate, pornind de la autorități, până la organizații non-guvernamentale și sistemul educațional.
