România a preluat, începând cu 1 ianuarie, președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene.
Priorităţile României în fruntea Consiliului UE sunt structurate pe patru piloni. Primul pilon vizează Europa convergenţei – creştere, coeziune, competitivitate, conectivitate. În cadrul acestuia, preşedinţia română îşi propune, printre altele, stimularea creşterii investiţiilor, sprijinirea reformelor structurate, educaţia inclusivă şi performantă, creşterea mobilităţii forţei de muncă pe Piaţa Internă, promovarea cercetării şi inovării, promovarea digitalizării şi implementarea inteligenţei artificiale în procesele industriale şi conectarea zonelor mai slab dezvoltate cu restul Europei.
Al doilea pilon al programului României este Europa siguranţei, vizând securitatea internă a Uniunii Europene, gestionarea frontierelor externe, securitatea cibernetică.
Europa – actor global este cel de-al treilea pilon din programul preşedinţiei, în cadrul căruia sunt gestionate acţiunile Uniunii Europene pe plan mondial, în principal prin respectarea angajamentelor comune asumate prin Strategia Globală de Politică Externă şi de Securitate a Uniunii Europene. De asemenea, vor fi promovate capacităţile de apărare şi de securitate ale Uniunii Europene, într-o legătură strânsă cu procesele similare din NATO.
Cel de-al patrulea pilon este Europa valorilor comune, în acest sens fiind urmărită stimularea coeziunii europene cu referire directă la valorile pe care se bazează Uniunea Europeană. Combaterea rasismului, a intoleranţei, a antisemitismului şi a discursului bazat pe ură, susţinerea iniţiativelor legislative ce privesc participarea cetăţenilor la procesul legislativ european, a iniţiativelor care ţintesc progresul social şi reducerea inegalităţilor sociale, asigurarea egalităţii de gen se numără, de asemenea, printre ţintele asumate în cadrul acestui pilon.
Președintele Consiliului European, Donald Tusk, a felicitat România cu prilejul preluării mandatului președinției rotative a acestei instituții.
„La mulţi ani! Îi urez succes României cu ocazia primei sale preşedinţii a (Consiliului) UE. Sunt încrezător că veţi reuşi şi aştept cu nerăbdare să colaborez cu dumneavoastră′’, a scris oficialul european marţi pe pagina sa oficială de Twitter.
În calitate de Preşedinţie, România va conduce lucrările Consiliului Uniunii Europene, având oportunitatea de a contribui la avansarea agendei europene, prin gestionarea cu imparţialitate a marilor dosare aflate pe agenda europeană pe durata celor şase luni de mandat: definirea viitorului buget al Uniunii Europene, funcţionarea Pieţei Unice Europene, consolidarea dimensiunii sociale a UE, agenda de securitate internă a Uniunii, lupta împotriva terorismului, gestionarea fenomenul migraţiei şi consolidarea rolului Uniunii Europene în plan global.
Calendarul Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene cuprinde un număr important de reuniuni şi evenimente de nivel sau cu componentă predominant tehnică, oficiale sau informale. Alături de Summit-ul informal de la Sibiu (9 mai 2019), moment-cheie în care vor fi identificate liniile care vor ghida acţiunea Uniunii pe termen mediu, în scopul agreării viitoarei Agende Strategice a UE, numeroase evenimente informale organizate la nivel naţional vor oferi oportunitatea evidenţierii avantajelor comparative ale României şi a promovării viziunii naţionale asupra evoluţiei anumitor politici europene.
Primul eveniment al preşedinţiei române este vizita preşedintelui CE, Jean Claude Juncker, şi a Colegiului comisarilor în 10-11 ianuarie la Bucureşti, iar în 30 ianuarie va avea loc reuniunea miniştrilor Apărării din statele membre.
