În parcul muzeului NKVD din orașul siberian Tomsk multe state și-au instalat pietre comemorative. Moldovenii nu au deocamdată una, chiar dacă acest muzeu a fost vizitat de președintele Parlamentului, Zinaida Greceanâi, a subliniat Maria Gogu într-un interviu pentru Radio Chișinău.
Doctoranda facultății de istorie a USM, Maria Gogu, autoarea cărții „Ne-au povestit calvarul” și angajată a Arhivei Naționale și-a împărtășit impresiile în urma participării la ultimele două Expediții ale Memoriei, realizate pe parcursul ultimilor 6 ani, de un grup de istorici, studenți și cineaști, în locurile deportării basarabenilor în perioada dictaturii comuniste.
„Am vizitat Muzeul NKVD-ului din orașul Tomsk și am fost impresionată de faptul că pe holul acestui muzeu este expus dosarul și desenele compatrioatei noastre, Eufrosinia Kersnovschi. În parcul de lângă muzeu sunt pietre comemorative instalate de multe țări, care au avut victime în această regiune. Din păcate noi nu avem nici măcar una, cum au spre exemplu Țările Baltice, cum au polonezii, nu mai zic să ne interesăm ce mai fac oamenii noștri de acolo. Cu toate că Directorul muzeului ne-a povestit că aici a fost în vizită și actuala președintă a Parlamentului, Zinaida Greceanâi, familia căreia tot a fost deportată în regiunea Tomsk.
Nimeni nu știe cât de mulți basarabeni trăiesc în regiunile siberiene. Mulți dintre ei, întorcându-se acasă, au văzut că le-au fost luate casele, lucrurile lor se află prin vecini, nu au rezistat și s-au întors înapoi în Siberia. Acolo de bine de rău își făcuseră case, se acomodaseră. Mulți dintre ei și-au găsit locul, s-au afirmat, urmașii lor au devenit specialiști în diferite domenii, oameni apreciați în societate. Oamenii gospodari și în Siberia au rămas gospodari. Ne pare rău că noi am fost lipsiți de aceste elite, pentru că elitele se refac cu greu.
Basarabenii noștri, din propriu entuziasm, fac multe pentru promovarea culturii – astfel în Krasnoiarsk se sărbătorește oficial Mărțișorul, ca la noi”, a declarat aceasta.
Maria Gogu consideră că tinerei generații îi revine misiunea de a contribui la repararea acestei crime ce s-a înfăptuit față de românii din R. Moldova, ei trebuie să afle cât mai multe despre acele evenimente din manuale, cărți, emisiuni, din familie.
