Astăzi, 6 august, începând cu ora 10.00, în comuna Cocieri, raionul Dubăsari, vor avea loc un șir de manifestații prilejuite de dezvelirea monumentului dedicat eroilor căzuți în luptele de pe Platoul Cocieri pentru Independența și integritatea Republicii Moldova.
La inaugurarea monumentului vor fi prezente și persoane din conducerea Ministerului Apărării și Ministerului Afacerilor Interne, alți reprezentanți ai Guvernului. Serviciul de presă al Ministerului Apărării anunță participarea la eveniment a ministrului Vitalie Marinuța.
Monumentul a fost construit prin „contribuția localnicilor, a cetățenilor cu suflet sensibil și a veteranilor de război, care și-au dorit, astfel, înveșnicirea și comemorarea faptelor de eroism săvârșite de cei mai destoinici fii ai neamului, piatra de granit a imortalizat numele a 64 de eroi”, precizează Serviciul de presă al MAI.
Deplasarea la eveniment se va face conform următorului itinerar: Chișinău – Ustia – Molovata Veche – traversarea râului Nistru cu bacul – Molovata Nouă – Cocieri.
La eveniment va participa și Marian Lupu, președinte al Parlamentului, președinte interimar, potrivit unui anunț al Serviciului de presă al Președinției, transmite ARENA.
Notă Info Prut:
În timpul conflictului armat de pe Nistru din 1992, deoarece Republica Moldova nu reuşisă să-şi creeze propria armată, statul, care-şi proclamase independenţa cu doar câteva luni în urmă, la 27 august 1991, a fost apărat de poliţişti şi voluntari.
“Primii eroi” ai luptelor pentru integritatea Republicii Moldova au căzut la datorie la 13 decembrie 1991. În acea noapte, gardiştii transnistreni (mercenari, în mare parte) au atacat Comisariatul de Poliţie din Dubăsari.
Noaptea, Brigada de Poliţie cu Destinaţie Specială “Fulger” a început operaţiunea de eliberare a Podului şi Comisariatului din Dubăsari. În timpul operaţiunii, patru poliţişti au fost ucişi – Ghenadie Iablocichin, Mihail Arnăut, Valentin Mereniuc şi Gheorghe Caşu. Ei au fost înmormântaţi la Cimitirul Armenesc din Chişinău.
În lupta din acea noapte de la Podul Dubăsari au murit şi 20 de gardişti, cazaci şi alţi mercenari.
Gardiştii regimului separatist de la Tiraspol foloseau arme din dotarea Armatei a 14-a ruse, staţionată pe teritoriul R. Moldova. Presa vremii scria că trupele paramilitare separatiste s-au înarmat din depozitul militar, “cu acordul personalului”, cu 1.100 de arme “Kalaşnikov”, 1,5 milioane de cartuşe, 1.300 de grenade.
În 1991, în stânga Nistrului erau doar două comisariate de poliţie controlate de către autorităţile constituţionale ale Republicii Moldova – la Tighina şi Dubăsari. În repetate rânduri, separatiştii le-au atacat.
Către sfârşitul lunii decembrie 1991, după tratative, forţele transnistrene s-au retras. Însă, în următoarele două luni, situaţia a devenit şi mai încordată.
În noaptea de 1 spre 2 martie 1992, poliţiştii din “Fulger” au traversat râul Nistru pe gheaţă, la Dubăsari, pentru a veni în ajutorul Comisariatului de poliţie şi a locuitorilor din satele Cocieri şi Corjova. Astfel a început “conflictul armat de pe Nistru” sau “războiul de pe Nistru”, cum îl numesc foştii combatanţi.
De partea Chişinăului, la lupte au participat aproximativ 32 de mii de ofiţeri şi voluntari, dintre care 287 şi-au pierdut viaţa, iar alţi 400 au rămas invalizi.
La 21 iulie 1992, la Moscova, a fost semnat un acord de încetare a focului.
Mircea Snegur, preşedintele de atunci al Republicii Moldova, apreciază că “războiul de pe Nistru a fost plămădit la Kremlin” şi a fost un “război moldo-rus”.
Conflictul dintre Republica Moldova şi regiunea transnistreană, din stânga Nistrului, a început în 1989, când limba română a fost declarată limbă de stat. Acest lucru n-a fost acceptat de sovietele locale din Tiraspol, Tighina şi Râbniţa, unde s-au format “colective unificate de muncă” (OSTK), care luptau împotriva introducerii limbii române, alfabetului latin şi reformelor democratice.
Foto: Adevărul
