Zeci de artişti conduşi de naistul Nicolae Voiculeţ au interpetat miercuri Imnul României la peste 2 000 de metri altitudine, în apropierea Crucii Eroilor de pe Vârful Caraiman. La evenimentul organizat de Ziua Națională a Imnului au participat sute de persoane, printre care autorităţi şi turişti, notează România24.
Şeful Inspectoratului Judeţean de Jandarmi Prahova, Liviu Coman, a declarat pentru Agerpres că peste o sută de turişti au fost prezenţi pe platoul din apropierea Crucii Caraiman, unde zeci de artişti conduşi prin acorduri de nai de artistul Nicolae Voiculeţ, dar şi aproximativ 70 de jandarmi din Prahova şi Braşov au interpretat imnul naţional şi alte cântece patriotice.
Participanţii au purtat drapelul naţional şi chiar au afişat un tricolor de mari dimensiuni, unii cântând cu mâna la inimă, iar alţii cu privirea îndreptată spre cer, artistul NicolaeVoiculeţ declarând, anterior, că pentru el imnul naţional este „o rugăciune în memoria celor care şi-au dat viaţa pentru România”.
Crucea Eroilor de pe Muntele Caraiman, denumită oficial Crucea comemorativă a eroilor români din Primul Război Mondial, este un monument istoric situat în Munţii Bucegi. Acesta este de forma unei cruci latine, având o înălţime de 39,3 metri şi a fost construit între anii 1924-1928 în apropiere de Vârful Caraiman, la altitudinea de 2.291 m, pentru a cinsti memoria celor 30.000 de militari români căzuţi în luptele de pe Valea Prahovei, în Primul Război Mondial. În anul 2013, acest monument a fost desemnat, de Guinness World Records, ca fiind cea mai înaltă cruce din lume amplasată pe un vârf montan.
Evenimentul, care face parte din turneul naţional D.O.R. (Dumnezeu Ocroteşte România), iniţiat de artist, a fost organizat de Asociaţia Culturală „Nicolae Voiculeţ”, cu sprijinul Ministerului Culturii, al Institutului Cultural Român, al Primăriei oraşului Buşteni şi al Jandarmeriei Române.
La originea imnului naţional al României se află poemul patriotic „Un răsunet”, scris de Andrei Mureşanu şi publicat pentru prima dată în numărul 25 din 21 iunie 1848 al suplimentului „Foaie pentru minte, inimă şi literatură”, pe o melodie culeasă de Anton Pann.
