Statul sârb modern ne-a luat dreptul la școli în limba maternă, dreptul de a purta nume și prenume românești, de a mai vorbi cu Dumnezeu în limba maternă în bisericile construite de noi, în cele peste 200 de sate românești din Timoc, din care 154 pur românești, iar altele 48 mixte. Declarația aparține președintelui Partidului Neamului Românesc din Serbia, Predrag Balașevici , care cere sprijinul Țării-mamă pentru ca românii din Serbia de Răsărit să-și regăsească identitatea.
În scrisoarea adresată ministrului de Externe de la București, Bogdan Aurescu, Balașevici a declarat că „nu este vina noastră că istoria ne-a despărțit de Țara-Mamă, iar statul din care facem parte ne-a supus unei deznaționalizări continue, la care Țara-Mamă pare să asiste pasiv, inexplicabil”.
„Statul sârb modern ne-a luat dreptul la școli în limba maternă, dreptul de a purta nume și prenume românești, de a mai vorbi cu Dumnezeu în limba maternă în bisericile construite de noi, în cele peste 200 de sate românești din Timoc, din care 154 pur românești, iar altele 48 mixte”, se arată în scrisoare.
Președintele Partidului Neamului Românesc subliniază că românii din Serbia nu-și mai cunosc istoria, pentru că nimeni nu a fost interesat să le-o explice.
„Să știm și să înțelegem că exonimul „vlah” înseamnă pur și simplu român, sau „rumân” cum ne spunem noi, în niciun caz un popor distinct, așa cum încearcă să susțină cei care nu ne iubesc.
Nu știm nici cine a fost Eminescu. Nu am auzit de Brâncuși. Pentru patimile noastre nu am auzit plânsul lui Goga. Nici Ștefan cel Mare sau Mihai Viteazul nu știm cine au fost. Nouă nu ne-a vorbit nimeni de jertfa valahilor Brâncovenilor, cea mai puternică jertfă creștină pentru credință creștină și de neam care a existat vreodată în ultimii două mii de ani.
Ne-au lipsit presa în limba română, școala în limba maternă, cu predarea Istoriei Neamului, instrumentele cu care se poate educa un popor și se poate păstra o limbă și o cultură identitară”, se mai arată în document.
În declarație se menționează că nu poate fi admis ca ambasadorul României la Belgrad sau consulii din Serbia să manifeste atitudine ostilă sau de respingere față de românii din comunitatea tradițională din Serbia de Răsărit doar pentru că sunt numiți în sârbește „vlahi” sau pentru că, din vina tuturor, nu au reușit să recupereze valorile identitare și încă unii se autodenumesc astfel, sau chiar își spun „sârbi”.
„Dorim și solicităm ca actualul consul general al României la Zajecar, domnul Marius-Oliver Dilof, să răspundă disciplinar cu privire la modul inadmisibil în care a tratat cererile absolut tuturor membrilor noștri de partid care au atestat această calitate și pentru maniera constantă în care ne discreditează în rândurile comunității, pentru a scădea încrederea în liderii săi.
După ce câteva zeci de etnici români i-au cerut în scris acestui domn consul să le precizeze care este situația dosarelor lor de cetățenie, acesta a anunțat că intră în concediu, că a închis consulatul general și că nu știe când va reveni din România. O astfel de atitudine nu este normală.
De aceea vă cerem , domnule Ministru, să răspundeți frontal la problema nostră identitară în acord cu legea din România și în respect pentru istoria Neamului nostru românesc și să cereți corpului diplomatic și consular același lucru și conduită profesională corespunzătoare”, mai spune Predrag Balașevici.
În final, partidul cere Ministerului Afacerilor Externe din Țara-mamă să nu dea curs „rușinoasei delațiuni formulate împotriva noastră de frații din URS la data de 18 iulie 2020, într-un oraș, Negotin, în care nu au nici membri nici organizații, printr-o ștampilă strâmb scanată, fără a-și asuma nimeni semnătura, deoarece demersul lor pare mai degrabă să trădeze nu dorința de UNITATE NAȚIONALĂ, pe care o clamează, ci, mai degrabă, ceea ce stă în spatele acestora”.
România trebuie să intervină urgent pentru salvgardarea celor 300.000 de români/vlahi din Serbia, a căror identitate este pe care să dispară o dată cu actualele generații.
„Pierim, pe zi ce trece, ca Nație în Timoc, Domnule ministru, dacă la finele secolului al XIX-lea primele date statistice legate de românii din regiunea Timoc erau de 250.000 care se declarau români, în ultimul deceniu, mai precis în 2011, numărul de cetățeni sârbi care s-au declarat “vlahi” sau ”români” era de 35.330, respectiv de 29.332, adică aproximativ 65.000, restul… ”sârbi”. Ajutați-ne să ne redobândim identitatea și să ne reclădim speranța, domnule Ministru !”, a conchis dr. Predrag Balașevici.