Pe 29 iulie 2020, Consiliul Național al Românilor din Ucraina s-a adresat Ministerului Educației și Științei al Ucrainei cu cererea să se renunțe la glotonimul de „limbă moldovenească” referitor la școlile din regiunea Odesa, solicitând Guvernului de la Kiev să respecte recomandările Comisiei de la Veneția și să amâne perioada de implementare a legilor educației în sfera lingvistică din anul 2020 până în 2023, transmite BucPress.
„În contextul implementării Legii Educației și a Legii învățământului mediu secundar, de la 1 septembrie 2020 aceste școli (cele românești din reg. Odesa – n.red.) riscă să fie trecute la limba ucraineană de predare, cu păstrarea unei părți a materiilor în limba maternă, conform cotelor stabilite prin lege. În același timp, implementarea noii legislații educaționale, pe care o respingem în mod categoric, privind școlile cu predare în limba română, care este limbă a UE, se va produce începând cu anul 2023. Astfel, copiii care vorbesc aceeași limbă, divizată în mod artificial în română și moldovenească, vor avea un acces diferit, neegal, la educație în limba maternă”, se spune în memoriu.
CNRU, care cuprinde 20 de ONG-uri național-culturale și organe de presă ale comunității românești din regiunile Cernăuți, Transcarpatică, Odesa și Kiev, subliniază că Ucraina, ca stat proeuropean, ar trebui să renunțe la un asemenea clișeu comunist – „limba moldovenească”, împotriva căreia au protestat atât Academia Română cât și Academia de Științe a R. Moldova.
Mai jos vă prezentăm textul adresării
Ministerul Educației și Științei al Ucrainei
Domnului Șkarlet Serhii Mîkolaiovici, Ministru ad-interim
Subsemnații, reprezentanți ai uniunii civice Consiliul Național al Românilor din Ucraina, care cuprinde 20 de ONG-uri național-culturale și organe de presă ale comunității românești din Ucraina (regiunile Cernăuți, Transcarpatică, Odesa și Kiev), vă adresăm rugămintea de a soluționa problema legată de predarea în “limba moldovenească” în școlile din regiunea Odesa.
În contextul implementării Legii Educației și a Legii învățământului mediu secundar, de la 1 septembrie 2020 aceste școli riscă să fie trecute la limba ucraineană de predare, cu păstrarea unei părți a materiilor în limba maternă, conform cotelor stabilite prin lege. În același timp, implementarea noii legislații educaționale, pe care o respingem în mod categoric, privind școlile cu predare în limba română, care este limbă a UE, se va produce începând cu anul 2023. Astfel, copiii care vorbesc aceeași limbă, divizată în mod artificial în română și moldovenească, vor avea un acces diferit, neegal, la educație în limba maternă.
În R. Moldova predarea în școli se efectuează în limba română; totodată în Declarația de Independență a statului vecin postsovietic se menționează că limba oficială a R. Moldova este limba română, iar Curtea Constituțională a R. Moldova, prin decizia sa din 05.12.2013, fapt menționat și de către Comisia de la Veneția, a statuat că, Declarația de Independență prevalează asupra Constituției R. Moldova.
De asemenea, toate acordurile, la cel mai înalt nivel, încheiate între Ucraina și R. Moldova, dar și la nivelul ministerelor educației ale celor două state, au fost semnate în limbile ucraineană și română. Din păcate, „școli moldovenești” există doar în regiunea Odesa a Ucrainei și în regiunea separatistă transnistreană, finanțată de Rusia din motive geopolitice.
În această situație, Ucraina, ca stat proeuropean, ar trebui să renunțe la un asemenea clișeu comunist – “limba moldovenească”, împotriva căreia au protestat atât Academia Română cât și Academia de Științe a R.Moldova. Chiar și Comisia de la Veneția în Opinia sa de după examinarea Legii Educației din Ucraina, în decembrie 2017, a arătat că, „merită să fie menționată situația particulară a persoanelor care se identifică moldoveni, a căror limbă este aceeași cu limba vorbită de minoritatea română și, prin urmare, limbă a UE”. Ucraina s-a angajat oficial să respecte recomandările Comisiei de la Veneția, motiv pentru care ignorarea acestor recomandări de către Kiev pare a fi stranie.
Oleksandr Bankov, Secretar de Stat în MAE al Ucrainei, care până mai recent a fost Ambasador al Ucrainei în România, a declarat pentru mass-media românească, că nu există nicio limbă moldovenească, aceasta fiind una artificială, creată de URSS.
Având în vedere cele de mai sus, vă rugăm să luați act de argumentele juridice, politice și culturale pentru renunțarea la folosirea sintagmei de “limbă moldovenească” și recunoașterea faptului că în școlile din regiunea Odesa predarea se efectuează în limba română, unificând totodată programele de învățământ pentru toate școlile cu limba română de predare din Ucraina. Amintim aici faptul că, până în anul 1998 a existat un singur program de învățământ pentru elevii românofoni ai regiunilor Cernăuți, Transcarpatică și Odesa. Începând cu anul 1998, în lipsa acordului profesorilor și părinților, la solicitarea lui Anatol Fetescu, președintele Asociației moldovenilor din Ucraina, agronom de profesie, școlile din regiunea Odesa au fost trecute la așa-numita limbă moldovenească de predare. Constatăm astfel că, Ucraina preferă să urmeze poziției unui agronom de profesie, susținut de Tiraspol, și nu poziției Academiilor de Științe ale celor două state vecine.
Astfel, într-o primă etapă, Ministerul Educației și Științei ar trebui să respecte recomandările Comisiei de la Veneția și să amâne perioada de implementare a legilor educației în sfera lingvistică, pentru școlile sus-menționate ale regiunii Odesa, de la 2020 la 2023. Cu regret constatăm că solicitările colectivelor pedagogice ale regiunii Odesa n-au dat niciun rezultat.
Poziția Consiliului Național al Românilor din Ucraina reflectă și cerințele a trei asociații pedagogice – membri ai Consiliului nostru: Asociația Cadrelor Didactice de Etnie Română din Regiunea Cernăuți, Asociația Cadrelor Didactice de Etnie Română din regiunea Odesa și Asociația științifico – pedagogică “Aron Pumnul” din Ucraina.
Cerem să reacționați cât mai curând posibil la solicitarea noastră, întrucât începutul noului an școlar (1 septembrie) este foarte aproape, dar și pentru evitarea restrângerii dreptului copiilor la educație în limba maternă.
Cu respect, membrii Comitetului Coordonator al Consiliului Național al Românilor din Ucraina
Ilie T. Zegrea, președintele Societății Scriitorilor Români din Cernăuți
Vasile Tărâțeanu, președintele Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi”
Vasile Bâcu, președintele Societății pentru Cultură și Literatură în Bucovina „Mihai Eminescu”
Marin Gherman, președintele Centrului Media BucPress – asociația jurnaliștilor români din Ucraina
Mihai Mecineanu, președintele Asociației Cadrelor Didactice de Etnie Română din regiunea Odesa
Elena Piligaci, președintele Asociației Cadrelor Didactice de Etnie Română din regiunea Cernăuți
Mircea Pilat, președintele Asociației Științifico-Pedagogice „Aron Pumnul” din Cernăuți