Palatul Parlamentului din Bucureşti a găzduit, sâmbătă, lucrările ultimei zile a Forumului Românilor de Pretutindeni, eveniment organizat, în perioada 30 septembrie-1 octombrie, de Camera Deputaţilor şi Guvernul României prin Departamentul pentru Românilor de Pretutindeni. Printre cei care au luat cuvântul la evenimentul care a reunit peste 200 de reprezentanţi ai diasporei române şi reprezentanţi ai românilor care locuiesc în zonele istorice din jurul României, s-au numărat şi ministrul muncii, Sulfina Barbu, ministrul educaţiei, tineretului şi sportului, Daniel Funeriu, preşedintele-director general al Societăţii Române de Radiodifuziune (SRR), András István Demeter, preşedintele Comisiei pentru românii de pretutindeni din Senatul Romaniei, Viorel Badea, preşedintele Comisiei parlamentare pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, William Brânză, preşedintele Comisiei de politică externă din Senat, Titus Corlăţean, secretarul de stat în Ministerul de Interne, Ioan Dascălu, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, Nicoleta Eucarie.
Pe agenda zilei a doua a Forumului, un loc important l-au ocupat discuţiile privind drepturile şi obligaţiile cetăţenilor români care trăiesc în afara graniţelor ţării, imaginea românilor în străinătate şi modelarea strategiilor privind comunităţile româneşti de peste hotare. În discursul său, ministrul muncii, Sulfina Barbu, a declarat că instituţia pe care o conduce intenţionează ca, în aproximativ o lună, să publice ghiduri care vor conţine drepturile pe care le au cetăţenii români în domeniul muncii în ţările membre ale Uniunii Europene. Potrivit doamnei ministru, prioritatea Ministerului Muncii este aceea de a elabora ghiduri pentru fiecare ţară. „Vom avea formulare pentru fiecare ţară, în limbile respective. Aceste ghiduri trebuie sa prevadă exact drepturile pe care le au cetăţenii de acolo în domeniul muncii, în special acolo unde există restricţii din partea statelor membre” – a precizat Sulfina Barbu. De asemenea, doamna Barbu a declarat că are în vedere stabilirea unui calendar de întâlniri cu miniştrii omologi, pentru prevenirea situaţiilor dificile şi a încălcării drepturilor cetăţenilor români care muncesc în tările UE. La rândul său, secretatul de stat în Ministerul de Interne, Ioan Dascălu, a vorbit despre cazurile de furturi comise de români în străinătate, care afectează imaginea României. Potrivit oficialului român, atunci când aleg să muncească în străinătate, românii trebuie să-şi cunoască drepturile, obligaţiile şi riscurile. “Românii trebuie să fie mai activi în relaţia cu structurile statului, trebuie să stimuleze statul să încheie acorduri de cooperare cu ţările în care se află” – a mai declarat Ioan Dascălu.
Referindu-se la noii cetăţeni români, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie (ANR), Nicoleta Eucarie, a declarat că persoanele care dobândesc sau redobândesc cetăţenia română trebuie să ţină cont de faptul că au atât îndatoriri, cât şi drepturi. “Noii cetăţeni români au posibilitatea să-şi probeze identitatea românească” – a subliniat Nicoleta Eucarie. Potrivit declaraţiilor sale, ANR acţionează în vederea reducerii drastice a birocraţiei şi a eficientizării întregului proces de dobândire sau redobândire a cetăţeniei române. Totodată, Nicoleta Eucarie a menţionat că noii cetăţeni români trebuie să fie sprijiniţi de comunitate să se integreze şi să îşi găsească un loc de muncă.
Preşedintele Comisiei de politică externă din Senat, Titus Corlăţean, a menţionat vizitele efectuate în comunităţile de români din străinătate, mai ales în regiunile ucrainene Cernăuţi şi Transcarpatia şi, de asemenea, a vorbit şi despre situaţia degradantă a cimitirelor din nordul Bucovinei, unde sunt îngropaţi foarte mulţi români. Potrivit lui Titus Corlăţean, chiar dacă mai există probleme în rândul românilor din Ucraina, “odată cu venirea noii conduceri la Kiev, situaţia comunităţii româneşti din această ţară s-a îmbunătăţit”. “Lucrurile se schimbă în bine şi în Republica Moldova” – a subliniat domnul Corlăţean, adăugând că Bucureştiul va continua să susţină integrarea europeană a acestei ţări.
În ce priveşte strategia de informare corectă a cetăţenilor Republicii Moldova, preşedintele-director general al radioului public, András István Demeter, a confirmat declaraţia făcută vineri de premierul Emil Boc, potrivit căruia SRR va deschide un post de radio la Chişinău. Domnul András István Demeter a precizat că noul post, Radio Chişinău, va fi lansat la 1 decembrie 2011, de Ziua Naţională a României.
Adresându-se participanţilor la lucrările ultimei zile a Forumului Românilor de Pretutindeni, ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului, Daniel Funeriu, a subliniat necesitatea modelării strategiilor privind comunităţile româneşti din străinătate, menţionând în acest sens decizia de suplimentare a numărului de burse pentru tinerii etnici români care vor să studieze în România. Potrivit lui Daniel Funeriu, “Ministerul Educaţiei are drept obiectiv păstrarea limbii române, oriunde se află aceasta”.
Sursa: Agenţia RADOR
Foto: Iulia Modiga/Info Prut
