Sala „Th. Pallady“ a Bibliotecii Academiei Române va găzdui expoziţia „Mănăstirea Voroneț, 533 de ani de la înființare, 30 de ani de la redeschidere“. Vernisajul va avea loc marţi, 6 aprilie 2021, începând cu ora 11,00, anunță Basilica.ro.
Potrivit organizatorilor, „expoziția (…) constituie o sinteză retrospectivă a celor peste 500 de ani de istorie și cultură pe care Mănăstirea Voroneț, i-a reprezentat pentru Țara Moldovei”.
„Vizitatorii vor avea ocazia să vadă vechi manuscrise copiate sau redactate la Mănăstirea Voroneț, precum Sfântul Efrem Sirul, Cuvântări, manuscris slavonesc de la 1550, realizat de Ioan Călugărul (…), zeci de documente emise de domnitorii Moldovei Ștefan cel Mare, Petru Rareș, Alexandru Lăpușneanu, Ioan Vodă cel Cumplit, Petru Șchiopu, Alexandru Mavrocordat, Antioh Cantemir, Mihai Racoviță. Între exponate se află, de asemenea, celebrul Codice Voronețean (Noul Testament din secolul al XVI-lea), dăruit Academiei Române în anul 1883 de Ion G. Sbiera, sau Psaltirea voronețeană dăruită Academiei Române de Dimitrie A. Sturdza. Pe simeze sunt expuse fotografii reprezentative ale celebrei fresce care împodobește Biserica „Sfântul Gheorghe“ a Mănăstirii Voroneț, supranumită și „Capela Sixtină a Răsăritului“, monument de artă medievală cu valoare de simbol și putere de exemplu iconografic pentru întreaga pictură murală postbizantină”, anunţă Academia Română printr-un comunicat de presă.
Expoziţia este organizată de Academia Română şi Mănăstirea Voroneţ. Va rămâne deschisă publicului în perioada 6-16 aprilie 2021 și poate fi vizitată în intervalul orar 10-14, cu programare la tel. 021.212.82.85 sau la adresa [email protected].
Mănăstirea Voroneţ datează din anul 1488. Ctitorie a Sfântului Ştefan cel Mare, aşezământul monahal a fost construit în 3 luni și 3 săptămâni. În anul 1785, după anexarea Bucovinei la Imperiul Habsburgic, mănăstirea a fost desfiinţată, dar Sinodul Bisericii Ortodoxe Române a hotărât reactivarea aşezământului monahal în anul 1991.
„Biserica Mănăstirii Voroneț a constituit nucleul celui mai important centru de spiritualitate, credință și cultură românească al Moldovei vreme de peste trei secole”, menţionează Academia Română.
Mănăstirea Voroneţ este considerată „Capela Sixtină a Orientului” pentru fresca exterioară de pe faţada de vest, numită „Judecata de apoi”. De asemenea, „albastrul de Voroneţ” este considerat de specialişti ca unic în lume şi cunoscut ca roşul lui Rubes sau verdele lui Veronese.
