Jurnaliștii televiziunii publice UA Bucovina au adunat date despre trei case boierești din Cernăuți, în cadrul proiectului „Enigmele bucovinene”. Clădirile se află la mai puțin de 50 de kilometri de orașul Cernăuți și reprezintă și astăzi interes istoric, notează BucPress.
Palatul lui Grigorcea din satul Carapciu, aflat la 50 de kilometri de Cernăuți
Aproximativ 200 de ani în urmă, boierul român Ilie de Grigorcea a cumpărat teren în satul Carapciu și a construit acolo mai întâi o casă de lemn, iar apoi un conac boieresc din cărămidă. Planul palatului a fost conceput de celebrul arhitect austriac Ehrlich Korbengayer. În jurul lui sunt alei cu flori și un lac artificial cu o insulă în mijloc. Gazdele obișnuiau să organizeze aici întâlniri de afaceri și petreceri.
Conacul boieresc ar fi fost vizitat, potrivit unor date, de Luceafărul poeziei românești, Mihai Eminescu, potrivit jurnaliștilor de la UA Bucovina.
După ocuparea sovietică a nordului Bucovinei în 1940, soții Grigorcea și-au părăsit moșia. După război, palatul a găzduit o școală, acum o parte din clădire este folosită ca sală de sport.
Palatul Mănescu din satul Ciortoria la 39 de kilometri de Cernăuți
Palatul poartă numele unui bogat român de prin partea locului care a deținut moșia în secolul trecut. Totuși, localnicii cred că această clădire a fost construită în urmă cu 300 de ani pentru un mecenat din familia de Ciortoria. Există o legendă, potrivit căreia fiicele lui sufereau de o boala „neagră”. Prin urmare, contele de Ciortoria a dăruit palatul oamenilor din sat pentru ca să fie amplasat acolo un spital.
După cel de al Doilea Război Mondial, în clădire a funcționat un spital, iar acum aici se află un dispensar psihoneurologic.
Palatul contelui Sikantin din satul Jadova Veche aflat la 40 de kilometri de Cernăuți
Această proprietate în stil Art Nouveau a fost construită cu mai bine de 100 de ani în urmă de contele Sikantin pentru familia sa. La el au lucrat reprezentanți ai școlilor vieneze de artă și arhitectură. La invitația contelui, un grădinar din Viena a venit la Jadova Veche pentru a crea un parc în jurul moșiei, în care până în ziua de astăzi cresc plante rare din toată lumea.
Fugind de ocupația sovietică, în 1940 contele Sikantin a plecat în România. În moșie s-a aflat un cartier general militar, iar apoi conacul a fost folosit pentru nevoile fermelor colective, de exemplu pe podea erau păstrate cerealele. În 1948 pe teritoriul moșiei a fost deschis un sanatoriu pentru copii. Moșia până în ziua de astăzi este considerată instituție medicală, fiind într-o delăsare totală.
