Relaţiile dintre malurile Nistrului au degradat şi s-a întâmplat acest lucru, în primul rând, din cauza faptului că regimul din stânga Nistrului în mod flagrant încalcă prevederile documentelor semnate, prin care s-a angajat să asigure circulaţia liberă a cetăţenilor şi mărfurilor, susţine analistul politic Oazu Nantoi, director de programe la Institutul de Politici Publice. „Cu regret, relaţiile au degradat şi nu pentru că s-a adăugat duşmănie, dar oamenii s-au înstrăinat. Regimul din stânga Nistrului pentru ei este o realitate timp de peste 20 de ani, în situaţia când Chişinăul oficial nu prea a dat dovadă că este preocupat de soarta cetăţenilor săi din stânga Nistrului”, a declarat analistul, citat de Agenția de Știri INFO PRIM NEO.
În opinia lui Oazu Nantoi, nu este normal ca oamenii să fie împărţiţi în cei de pe malul stâng şi cei de pe malul drept. Şi în stânga Nistrului majoritatea sunt cetăţeni ai Republicii Moldova. Majoritatea celor implicaţi în luptele pentru integritatea teritorială a Republicii Moldova au fost voluntarii din stânga Nistrului. „În stânga Nistrului nicicând nu a existat şi nici nu există acea unitatea totalitară pe care încerca să o reprezinte un oarecare Igor Smirnov, spre regret ne-arestat de justiţia moldovenească”, a remarcat Oazu Nantoi.
Oamenii din stânga Nistrului, spune expertul, cei care se consideră cetăţeni ai Republicii Moldova, nu numai au luat paşapoarte, ci sunt categoric împotriva oricărei autonomii a acestei regiuni, din simplu motiv că percep autonomizarea regiunii transnistrene drept conservarea realităţilor existente: şovismul velicorus dominant, regimul autoritar, discriminarea moldovenilor vorbitori de limbă română, nemaivorbind de celelalte aspecte.
În ceea ce priveşte valorile comune, de exemplu noţiunea de ţară, degradează deoarece regimul din stânga Nistrului pentru oamenii de acolo este mult mai real decât Republica Moldova, în pofida faptului că regimul nu este recunoscut de comunitatea internaţională. Cât priveşte limba, Oazu Nantoi consideră că moldovenii din stânga Nistrului sunt supuşi unui genocid etno-cultural şi unei politici de asimilare poate mai dure decât pe timpurile sovietice. „În situaţia când aici pas cu pas, poate firesc, poate stihinic, are loc înrădăcinarea limbii române, acolo domină totalmente limba rusă. Oamenii s-au conformat şi este inutil să credem că iată se va încălzi şi ei vor ieşi la Nistru cu flori şi îi vor cere lui Şevciuk, Lupu sau lui Filat să se facă podul de flori peste Nistru”, a declarat Oazu Nantoi.
Continuare INFO-PRIM-NEO
