Maia Sandu, președintele Republicii Moldova, a declarat într-un interviu pentru POLITICO că în contextul războiului din Ucraina, la Chișinău are loc o „discuție serioasă” despre oportunitatea de a renunța la neutralitatea înscrisă în Constituție și de a adera la „o alianță militară mai largă” și pentru că șefa statului se ferește să numească o alianță militară anume, publicația titrează sub semnul întrebării: „E timpul pentru o aderare la NATO?”.
Invazia Rusiei în Ucraina determină R. Moldova vecină să reflecteze cu privire la necesitatea ca statul să se îndepărteze de neutralitatea consacrată prin Constituție și să-și garanteze securitatea într-o „alianță mai mare”. Întrebată despre o potențială aderare la NATO, președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat într-un interviu pentru POLITICO acordat la Davos că statul său încă analizează care ar trebui să fie următorul pas și dacă ar fi nevoie de o modificare constituțională, scrie news.ro.
„Acum, există o discuție serioasă (…) despre capacitatea noastră de a ne apăra, dacă o putem face singuri sau dacă ar trebui să facem parte dintr-o alianță mai mare”, a spus Maia Sandu. „Și dacă ajungem, la un moment dat, la concluzia, ca națiune, că trebuie să schimbăm neutralitatea, acest lucru ar trebui să se întâmple printr-un proces democratic”, a adăugat președintele Republicii Moldova.
În răspunsul său, Maia Sandu a avut grijă să nu menționeze numele NATO, notează POLITICO. Pentru președintele rus Vladimir Putin, care încearcă deja să destabilizeze Guvernul pro-UE al R. Moldova, numele NATO sună ca o adevărată anatemă, iar Rusia a avertizat în privința unei cooperări militare sporite între Chișinău și aliații occidentali. Deși R. Moldova nu este membră a NATO, ea cooperează cu organizația și contribuie la forța de menținere a păcii condusă de NATO în Kosovo, explică publicația de la Bruxelles.
Maia Sandu, împreună cu alți lideri, s-a întâlnit cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, la New York, în timpul Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite din septembrie anul trecut. Ministrul de Externe al Republicii Moldova, Nicu Popescu, a participat la reuniunea NATO din decembrie de la București – a fost prima dată când un ministru de Externe de la Chișinău a participat la o reuniune ministerială NATO. La acea reuniune, aliații au reconfirmat sprijinul pentru Republica Moldova, inclusiv prin furnizarea de instruire pentru forțele de apărare ale R. Moldova. De asemenea, România, vecină a R. Moldova și țară membră NATO, este deosebit de dornică să-și intensifice cooperarea militară, scrie POLITICO.
UN „DANS DELICAT” PENTRU R. MOLDOVA
Cel mai evident obstacol în calea integrării Republicii Moldova este faptul că soldații ruși au baze în interiorul statului, în regiunea separatistă transnistreană, explică în continuare publicația. Cu toate acestea, calculul militar devine tot mai presant, subliniază POLITICO. R. Moldova s-a aflat periculos de aproape de conflictul care a început acum aproape un an. Chiar săptămâna trecută, au fost găsite din nou resturi de rachete, în nordul republicii. Atacurile împotriva infrastructurii energetice din Ucraina au lăsat fără curent și R. Moldova.
R. Moldova – arată POLITICO – trebuie să execute un dans delicat: pe de o parte, să rămână fidelă traiectoriei sale pro-occidentale și pro-UE, pe de altă parte, să nu agraveze relația cu Rusia până la punctul în care Moscova ar putea folosi forța militară.
Rusia a avertizat în repetate rânduri Republica Moldova cu privire la cooperarea militară cu Occidentul, considerând că fostul stat sovietic este în sfera sa de influență.
Maia Sandu respinge însă orice interpretare conform căreia mișcarea R. Moldova de a-și consolida apărarea – fie prin creșterea propriei capacități militare, fie prin stabilirea unor relații mai strânse cu alți aliați – are o natură provocatoare, spunând că Rusia, nu Ucraina sau Republica Moldova, este agresorul.
„R. Moldova este o un stat pașnic. Nu R. Moldova este cea care a pornit un război împotriva vecinilor săi„, a spus ea în interviul pentru POLITICO. „Propaganda rusă a reușit să convingă o parte a populației că neutralitatea înseamnă că nu trebuie să investești în sectorul tău de apărare, că neutralitatea înseamnă că nu faci nimic și nu ai capacitatea de a te apăra, ceea ce este greșit”, a punctat președintele de la Chișinău.
Maia Sandu, fost oficial al Băncii Mondiale, a fost aleasă în anul 2020 mizând pe o platformă anticorupție. În iunie, R. Moldova va găzdui cea de-a doua reuniune a Comunității Politice Europene, un forum la nivel european al țărilor din UE și din afara UE, care a avut primul summit la Praga, anul trecut. R. Moldova, care, sub guvernul pro-occidental al Maiei Sandu, s-a angajat să adere la UE, a primit statutul de stat candidat în iunie. În timp ce discuțiile privind aderarea sunt în curs de desfășurare, perspectiva aderării este încă la câțiva ani distanță. Cu toate acestea, de la invazia rusă în Ucraina, UE și-a sporit sprijinul pentru acest stat, alocând sute de milioane de euro R. Moldova sub formă de împrumuturi și subvenții. Iar pentru a facilita reducerea dependenței R. Moldova de gazul rusesc, rețeaua de electricitate a republicii a fost sincronizată cu cea a UE anul trecut – un nou pas important în direcția Occidentului, menționează POLITICO.
În general, Maia Sandu spune că R. Moldova rămâne foarte „vulnerabilă” și este supusă războiului hibrid rusesc prin propagandă și dezinformare. Dar, pentru moment, nu se confruntă cu amenințări militare. Motivul? Curajul și reziliența ucrainenilor. „Mulțumită curajului și rezistenței ucrainenilor, nu ne confruntăm cu amenințări militare deocamdată”, spune ea. „Ne confruntăm cu o serie de riscuri, dar niciunul dintre ele nu se compară cu situația din Ucraina și cu prețul pe care îl plătesc ucrainenii”, a subliniat președintele Republicii Moldova.
