Votul din 28 noiembrie 2010 reprezintă pentru cetățenii Republicii Moldova, un moment decisiv, un moment al adevărului. Este ziua în care cetățenii RM sunt chemați să vină la urnele de vot și să își ofere votul său pentru unul din candidații prezenți în buletinul de vot lung de aproximativ un metru.
După ce în 2009 au avut loc 2 campanii electorale și în septembrie 2010 un referendum constituțional eșuat, miza pentru această campanie a devenit foarte mare. Atît partidele, ca instituții politice, cît și societatea civilă au depus efort maxim pentru a transforma această campanie în una de succes, una care ar putea opri acest blocaj politic, care ar asigura statului un viitor stabil și care ar educa electoratul într-un spirit al activismului civic.
Prima lună a campaniei s-a manifiestat prin mesaje generale, spoturi slabe și o campanie electorală care se diferenția puțin de cele anterioare. Dar treptat, cu cît mai mult se apropia ziua X cu atît mai multe surprize apăreau. Campania civică a fost una inedită. Spoturile video, mesajele, abordarea erau ca o adiere de aer curat. Campania „Votează, Lume” lansată de CEC , a demonstrat încă odată că practica a 3 scrutine timp de doi ani are un impact major asupra îmbunătăţirii tehnicilor civice şi electorale.
O altă campanie lansată de Consiliul Naţional al Tineretului din Moldova cu genericul „Contăm, deci Votăm” a dobărît chiar şi recordul vizualizări on-line stabilit de clipurile „Votează, Lume”. Un personaj cu numele „Valera” care în clip scoate doar 3 cuvinte „Mergem, Facem, Să staţi!” a devenit brusc un star al clipurilor civice, tinerii între ei glumeau, numindu- se Valera şi amuzîndu-se pe seama celui mai devotat alegător din ţară care „Numaidecît o sa meargă la alegeri”.
Tehnicile electorale ale partidelor de asemenea au evoluat mult. Fiecare partid încercînd să implementeze tehnici cît mai noi, dar totodată şi eficiente.
Cel mai straniu lucru este faptul că în Chişinău nu prea am văzut panouri publicitare ale PCRM-ului, practic ceea ce cunosc eu din campania lor sunt clipurile video în stilul PCRM unde se defaimează AIE şi la final apare mesajul şi Steagul roşu albastru cu stema lui Ştefan cel Mare şi unele placate încleiate în locurile special amenajate pentru afişe electorale. Din discuţiile cu oamenii care mai des merg în teritoriu am înţeles că PCRM a utilizat la maxim tehnica „de la uşă la uşă”, marcată prind discuţiile directe cu cetăţenii. Un alt aspect al campaniei electorale dusă de PCRM este utilizarea „românofobiei” pe care o au o mare parte a cetăţenilor noştri. Aceaşi metodă a fost utilizată de ei şi în cadrul campaniei pentru referendum şi atunci mesajul era foarte clar „Mergi la referendum – ne unim cu România”, desigur aberant pentru cei care înţeleg, dar foarte înspăimîntător pentru cetăţenii simpli în special din localităţile rurale. Acest lucru este confirmat şi de sondajele de opinie, publicate în ultimele două săptămîni şi Barometrul de Opinie Publică publicat de IPP.
La capitolul „nivelul de toleranţă” sondajele arată că doar 50 % din cetăţeni au un sentiment pozitiv faţă de persoanele de etnie română iar ceilalţi 50 % au un sentiment negativ faţă de acelaşi grup etnic. Acelaşi sondaj demonstrează că 70 la sută din cetăţeni au o accepţiune pozitivă faţă de etnia rusă. Dar nu trebuie de uitat şi de faptul că din acei 50 % care sunt pozitiv faţa de etnicii români o majoritate de aproximativ 30 % nu doresc unirea RM cu România, deci campania PCRM şi mesajul are o eficienţă de aproximativ 80 %.
Campania electorală dusă de partide se manifestă prin tehnici de transfer de imagine de la anumite personalităţi. Astfel PD a recurs la utilizarea starurilor showbizului moldovenesc, precum Geta Burlacu, Olga Tira, Roman Iagupov etc. PLDM a recurs la aceeaşi metodă, doar că au utilizat alte personalităţi şi nici una din showbizz dar toate din politica internaţională precum Angela Merkel, Jose Manuel Durao Barosso şi chiar Putin, necătînd la faptul ca PD a semnat tratat de cooperare cu partidul Edinaia Rossia din care face parte Vladimir Putin. PLDM a utilizat foarte mult activitatea guvernului condus de liderul său Vlad Filat şi astfel acesta apare alături de aceste persoane demonstrînd încrederea internaţională pe care o are actualul guvern. O altă tehnică, neaşteptată pentru mine, dar de care am fost plăcut surprins, a fost lansarea ultimului spot electoral cu participarea liderului formaţiunii, dar care nu cheamă alegătorii să voteze PLDM, dar să se prezinte la urnele de vot pe 28 noiembrie, expimîndu-şi convingerea că cel mai important este să ne facem datoria civică.
Alte partide precum PL şi AMN au învăţat anumite lecţii. PL-ul nu mai pompează idea unirii cu România şi merge pe mesajul schimbării pînă la capăt – mesaj ce apelează la sentimentele umane şi dorinţa de autoafirmare atît culturală, socială, cît şi economică. Plus că liderul PL, Mihai Ghimpu, a utilizat la maxim tehnicile de „întinerire”, merge la discotecă cu tinerii şi dansează pînă dimineaţă, îşi sărbătoreşte ziua de naştere în club de noapte alături de tineri şi nu la Cricova cum o făceau alţi demnitari. La aceastea se mai adaugă curăţirea erotică a sacoului său murdărit de tortă.
Alianţa Moldova Noastră a înţeles şi ea greşeala de anul trecut şi deja nu mai promite 500 euro pensie şi salarii. De această dată AMN a utilizat la maxim imaginea miniştrilor săi. Dar şi mai mult s-a orientat spre agricultură şi electoratul care depinde de sfera agricolă, numărul acestuia fiind unul important.
MODIFICĂRI PRE-ELECTORALE ŞI POST ELECTORALE
Pe ultima sută de metri a campaniei electorale, partidele nu au dezamăgit analiştii politici şi au venit cu unele modificări la lista electorală. Cele mai mediatizate schimbări au fost efectuate de PD şi PLDM. Pentru PLDM schimbarea a fost şocantă, dar nu foarte gravă: a fost exclus Călin Vieru şi introdus în lista Victor Bodiu, totul a decurs în mod paşnic, fără scandal etc. O altă modificare efectutată de Partidul Democrat a fost bomba pe care toţi o aşteptau să explodeze. Controversatul om de afaceri, Vlad Plahotniuc, a fost introdus în lista electorala a PD şi încă pe locul 2 imediat după Marian Lupu. Acest lucru era aşteptat de mult timp şi a fost efectuat exact după strategie. PD-ul şi-a făcut campanie fără Plohotniuc pe lista şi în ultima clipă acesta a fost inclus în listă, exact la o săptămînă pînă la alegeri. Imediat după ce biroul politic al partidului a luat această decizie 50 de persoane din organizaţia municipala din Bălţi a partidului democrat a migrat spre partidul condus de Valeriu Pasat. Alte migraţii nu s-au prea înregistrat, dar totuşi PD riscă să piardă din electoratul său. Includerea domnului Plahotniuc în lista electorală pe locul 2 este o garanţie de 100 de % că acest om va veni în parlament şi aici ecuaţiile post electorale se încep a contura.
Coaliţiile post-electorale sunt previzibile, dar experienţa demonstrează că surprize pot apărea şi în ziua alegerilor.
Sondajele apărute în ultimele două săptămăni arată cifre diferite. Mulţi, inclusiv eu, nu cred în cifrele sondajelor care demonstrează raitingul partidelor, dar am mai multă încredere în cifrele care arată orientarea populaţiei spre anumite sfere de activitate naţionale şi internaţionale. Astfel în baza acelor sondaje este foarte evident că populaţia este divizată strict în jumătate. Astfel, 50 % din populaţie se orientează spre CSI, 50 % spre UE. Acelaşi raport de forţe este şi între cei care cred că politica în ţara noastră merge spre direcţia corectă şi cei care nu cred în asta. Şi putem continua la nesfîrşit. Tot sondajele stabilesc şi ordinea lucrurilor pentru care populaţia este îngrijorată, astfel cel mai mult pe cetăţeni îi îngrijorează: majorarea preţurilor, viitorul copiilor şi pierderea locului de muncă, iar cel mai puţin îi interesează instaurarea unei dictaturi, începerea unui război şi pierderea independenţei statului RM. Deci, cetăţenii sunt îngrijoraţi de preţuri şi viitorul copiilor, pentru ei puţin contează ce fel de guvernare va asigura acest lucru, fie ea democrată sau autoritară.
Ecuaţiile post electorale se pot manifest în 3 scenarii:
Primul scenariu este cel mai simplu care are şi un final fericit. Partidele din AIE vor acumula numărul necesar de voturi pentru a alege preşedintele, primul ministrul şi ceilalţi şefi prin ministere şi alte instituţii de stat, dar pentru ca această formulă să fie protejată de o potenţială coaliţie a PCRM cu PD, atunci în sumă aceste două nu trebuie să acumuleze numărul necesar nici măcar pentru alegerea prim-ministrului.
Al doilea scenariu care ar putea fi realizat după 28 noiembrie 2010 este reorganizarea AIE, dar suma totală a mandatelor sa nu fie suficientă pentru a alege președintele, similară cu situația pe care o avem acum. Dar nici suma mandatelor a PCRM și PD să nu fie de ajuns. În acest caz viitorul Moldovei se va decide la aruncarea monedei: daca Cap atunci cineva din AIE se vinde și voteaza pentru comuniști, daca-i Pajură atunci cineva din comuniști se vinde și votează pentru AIE.
Al treilea scenariu este cel mai sumbru. PCRM acumulează un număr impunător de voturi și în alianță cu PDM are destule mandate pentru a conduce țara încă 4 ani. În acest caz PLDM, PL, AMN trec în opoziție și își fac bagajele, deoarece comuniștii se vor răfui cu ei și o vor face dur de tot.
Desigur că scenarii ar putea fi și mai multe. Un element important care ar putea gestiona bine coalițiile post electorale este prezența în parlament a domnului Vlad Plohotniuc, care ar fi interesat ca anumite forțe să conducă parlamentul și ar putea cheltui în acest scop multe surse financiare și alte mijloace de convingere.
Toate acestea fiind spuse nu ne rămîne decît să asteptăm și să vedem care va fi rezultatul scrutinului din 28 noiembrie 2010. Cert este că trebuie să mergem la vot, țara are nevoie de cetățenii săi acum mai mult ca niciodată.
