Sâmbătă, 31.03.2012, Tineretul Naţional Liberal Sector 5 a organizat la Palatul Parlamentului dezbaterea “România-Serbia. Românii din Valea Timocului”, o dezbatere adresată în special tinerilor dornici să afle atât problemele cu care se confruntă românii din această regiune cât şi abordările pe care România trebuie să le aibă în raport cu Serbia pentru rezolvarea acestor probleme.
Dezbaterea a fost moderată de către d-na Denisa Pătrașcu care a realizat și o prezentare a evoluției istorice, demografice a comunitații românești din Valea Timocului dar și aspectele ce au stat la crearea artificială a limbii vlahe.
Au participat ca invitaţi d-nii. senatori Raymond Luca și Romeo-Florin Nicoară, membrii ai Comisiei de Politică Externă a Senatului României și dl. deputat Daniel-Stamate Budurescu, membru al Comisiei de Politică Externă a Camerei Deputaţilor care au prezentat pespectiva relațiilor bilaterale cu Serbia, diferențierea artificială dintre vlahi și români, importanța monitorizării constante a evoluției situației din Timoc, inclusiv prin internaționalizarea problemelor cu care se confruntă românii timoceni, precum și viziunea PNL în relația cu minoritățile naționale românești din Balcani, Republica Moldova și Ucraina.
Invitatul special, dl. Aleksandar Najdanovic, președintele Asociației Studenților Timoceni din Craiova, a prezentat tinerilor participanți realitățile timocene pornind de lipsa educației în limba maternă, motiv pentru care majoritatea populației nu știe să scrie și să citească în limba română, deoarece limba română s-a păstrat în comunitatea timocenilor din 1833 până în prezent exclusiv pe cale orală, inexistența unei prese în limba română, limitările de resurse umane și financiare ale ONG-urilor românești pentru a obține fonduri de preaderare în vederea sprijinirii comunității românești, precum și problemele în ceea ce privește selecția studenților care beneficiază de burse ale statului român, burse care ajung în unele cazuri la tineri care nu sunt etnici români.
Soluțiile pe care România trebuie să le implementeze în perioada următoare au fost prezentate de către Cătălin Cornea care a insistat că semnarea Protocolului privind minoritatile naționale între Romania și Serbia la 1 martie 2012 la Bruxelles nu reprezintă o garanție deosebită că Serbia se va implica activ în a rezolva problemele legate de lipsa educației, a mass-mediei și bisericii în limba română, motiv pentru care România trebuie să găsească propriile instrumente, în special prin Departamentul pentru Românii de Pretutindeni pentru a îmbunătății situația românilor din Valea Timocului.
În cadrul dezbaterii s-a evidențiat că aspectele punctate în cadrul Protocolului privind minoritatile nationale dntre România și Serbia sunt aspecte care au mai fost ridicate în multiple rânduri în întâlnirile bilaterale anterioare însă nu a fost înregistrat nici un progres din partea Serbiei, aceasta din urmă folosindu-se de diferențierea artificială a românilor din Timoc în vlahi și români pentru a miniminza importanța comunității și astfel a drepturilor la care aceasta ar trebui să aibă acces. De asemenea, a fost apreciată referirea din cadrul Protocolului la necesitatea extinderii ariei de recepție și transmisie audio-vizuală în limbile minorităților naționale, cu referire la retransmiterea programelor în limba română ale Radio-Televiziunii Voivodina pentru vorbitorii de limba română din Serbia de Est.
În ceea ce privește presiunile la care liderii românilor din Timoc sunt supuși de către autorități, a fost menționat că acestea nu au încetat odată cu semnarea Protocolului, săptâmâna trecută, unuia dintre liderii comunităţii românești din Zaicear, lider care lucrează la biblioteca din localitate, domnul Slavoljub Gatovici, fiindu-i interzis accesul în bibliotecă de către directorul bibliotecii în urma unei intervenţii televizate în care dl. Slavoljub Gatovici a vorbit despre tradiţiile şi obiceiurile zonei în care trăiesc vlahii. În același timp, autorităţile locale din Negotin i-au impus preotului prototop român Boian Alexandrovici să dea jos plăcuţa pe care era trecut numele protopopiatului Dacia Ripensis şi care era fixată pe sediul protopopiatului. Aceste acțiuni ale unor autorități publice din Serbia sunt în contradicție cu textul protocolului semnat la 1 martie 2012 între România și Serbia.
În ceea ce privește soluțiile pe care România trebuie să le implementeze în perioada următoare, acestea vizează domenii cum ar fi: cosolidarea sectorului neguvernamental românesc din Valea Timocului, sustinerea coagulării politice a comunităților românești din Voivodina și Timoc, precum și susținerea construirii de noi biserici ale BOR care vor avea posibilitatea să se constituie nu doar în centre spirituale dar vor putea organiza evenimente culturale și cursuri (de week-end sau de vară) de limba română pentru învățarea scrisului și cititului în limba română de către copii și tinerii Timoc, limba română păstrându-se în comunitatea timcenilor din 1833 până în prezent exclusiv pe cale orală.
Toți participanții au apreciat organizarea acestei dezbateri, ridicându-se propunerea ca un nou eveniment pe acest subiect să fie organizat spre sfârșitul anului dar și adresarea invitației către tineri să meargă și să viziteze comunitatea românească din Timoc.
Comunicatul Tineretului Naţional Liberal Sector 5
Sursa imagine: Timocpress.info
