„La Chișinău există cazuri când „persoane sub statut de diplomați ai Rusiei repede ajung pe malul stâng al Nistrului, în Transnistria, și acolo numai de diplomație nu se ocupă”, a afirmat, miercuri, președintele Parlamentului R. Moldova, Igor Grosu, într-un interviu acordat Agerpres.
În ceea ce privește o eventuală expulzare a diplomaților din Rusia, pe principiul parității, el a spus că acest subiect este analizat de cei care pot lua decizii în acest sens. Astfel, oficialul a evocat „volumul de lucru legal” al diplomaților ruşi din R. Moldova.
„Sunt… nu foarte multe, suficiente cazuri când persoane sub statut de diplomaţi ai Federaţiei Ruse, sosind la Chişinău, repede ajung pe malul stâng al Nistrului, în Transnistria. Şi acolo numai de diplomaţie nu se ocupă. Şi noi ştim despre lucrul ăsta, şi ei ştiu că noi ştim despre lucrul ăsta. Acum, da, noi o să facem bineînţeles o evaluare a volumului de lucru pe care îl au ei aici și o să venim cu o decizie în acest sens”, a afirmat Grosu.
El nu a oferit un termen-limită pentru luarea deciziei. „Atunci când o să fim pregătiți pentru a lua o decizie o s-o anunțăm public și o să îi informăm și pe colegii ruși”, a arătat șeful Legislativului de la Chișinău.
Mai mult, oficialul a afirmat că în Transnistria „se află un grup de așa-numiți diplomați, pe care numai diplomați nu îi poți considera, uitându-te la ei … vizual, iar activitatea lor ține de cu totul alt domeniu decât domeniul diplomatic”.
„Ține de domeniul… da… al serviciilor secrete şi ei ştiu despre lucrul ăsta şi va trebui fiecare caz în parte să îl evaluăm. Da, au mai fost cazuri când s-a refuzat intrarea în republică a cetăţenilor veniţi din Federaţia Rusă care nu puteau justifica în mod credibil scopul vizitei în R. Moldova. Suntem nevoiţi să aplicăm filtre mai speciale la intrarea în republică pentru anumiţi cetăţeni şi anumit profil de vizitatori”, a completat președintele Parlamentului de la Chișinău.
În acest sens, el a evocat „baze de date de persoane cu profilul celor care au luptat sau au un istoric militar şi au fost implicaţi în anumite conflicte militare în Siria, în Crimeea, în Donbas, Ucraina, Africa Centrală, Libia şi în alte ţări”, dar nu a avut o estimare a numărului celor refuzaţi la graniţă pe acest motiv. „De la începutul invaziei Federației Ruse în Ucraina, cifrele au crescut”, a arătat Grosu.
