Dezbaterea ,,200 de ani de la primul rapt al Basarabiei de către Rusia. Impactul lui asupra istoriei românilor” de la Palatul Parlamentului a debutat cu un moment de reculegere. Evenimentul a fost organizat astăzi, 16 mai 2012, de Comisia pentru Românii de Pretutindeni a Senatului României, Fundaţia Naţională pentru Românii de Pretutindeni şi Consiliul Naţional al Reîntregirii, în parteneriat cu Platforma Civică Actiunea 2012 şi Consiliul Româno-American. Moderatorul dezbaterii a fost preşedintele Fundaţiei Naţionale pentru Românii de Pretutindeni, Eugen Popescu.
Astăzi, unirea nu mai este un subiect tabu. Dezbaterile publice sunt tot mai dese, chiar dacă o urmă de ezitare tot se mai resimte. Schimbarea de guvernare de la Chișinău sau curajul tinerilor de a-și striga pe ambele maluri ale Prutului visul, astfel încât toți să-l audă, produc schimbare. Este ceea ce senatorul Viorel Badea a numit în cadrul discuțiilor de azi normalitate: ,,Eu zic că am intrat în normalitate”. Tot el a adăugat că: ,,Nimic nu se începe şi nu se termină cu noi… . Aş dori ca politicienii de aici şi de la Chişinău să uite de culoarea politică pe care o au şi să-şi amintească că au trei culori naţionale. După această dezbatere mi-aș dori să putem să restabilim adevărul istoric”.
La eveniment a participat și un reprezentant al Ministerului Justiţiei, care a prezentat câteva aspecte de ordin istoric legate de înstrăinarea Basarabiei de România şi a precizat că alegerea pe care a facut-o Republica Moldova, aceea a drumului spre integrarea în Uniunea Europeană, un drum al valorilor democratice, stabileşte premisele unui viitor european comun al Republicii Moldova şi al României.
Mircea Druc, primul premier al Republicii Moldova, a criticat legislativul de la Chişinău: ,,Am urmărit atent ceea ce s-a întâmplat la Chișinău zilele trecute. M-am bucurat pentru ceea ce am văzut. Parlamentul de la Chişinău se comportă lamentabil.” În acest context, a amintit de propunerea liderului liberal Mihai Ghimpu, de a declara ziua de 16 mai zi de doliu naţional, iniţiativă căreia elitele politice din Republica Moldova nu i-au răspuns favorabil.
,,Pentru mine, 200 de ani reprezintă foarte puţin în istorie. În două sute de ani am avut şi căderi, am avut şi succese. Acum trebuie să facem o descriere nepărtinitoare despre ceea se s-a întâmplat peste Prut. Mă refer la cei care au luptat în Primul Război Mondial, unioniştii, care au militat pentru idealul național.”
Tot Mircea Druc a punctat și problema adevărului istoric, care adesea a fost denaturat intenționat: ,,Istoricii acum par a fi liberi. Nu este ca pe timpuri să scrie ceea ce le-a fost comandat. Acum ei trebuie să scrie liberi. A sosit clipa pentru repararea nedreptăţii istorice… . Noi nu am avut niciodata, cu tot pesimismul unor colegi, o ambianţă, o conjunctură mai favorabilă pentru idealul nostru naţional.”
Istoricul Ion Varta, sosit de la Chișinău, a prezentat câteva coordonate ale istoriografiei imperiale ruseşti cu privire la anexarea Basarabiei şi a formulat contraargumente pentru fiecare dintre teze, menţionând câteva dintre consecinţele dezastruoase ale ocupaţiei ruseşti: foametea, sărăcia, impunerea limbii ruse în instituții publice.
Copreşedintele Consiliului Unirii, Vitalia Pavlicenco, a relatat câteva aspecte legate de constituirea platformei unioniste Consiliul Unirii, despre asociațiile și partidele de pe ambele maluri ale Prutului cuprinse în acest Consiliu, precum şi despre obiectivele şi acţiunile realizate de această structură. ,,Putem ierta, dar nu putem uita”, a fost concluzia alocuţiunii președintelui Partidului Național Liberal de la Chișinău.
Istoricul Ioan Suciu a adus în discuție un alt subiect dureros: adevărul istoric. ,,Astăzi nu se mai citește Istoria Românilor. S-a introdus un obiect anonim, care se numește Istoria”, a precizat acesta.
În cadrul dezbaterii au fost prezentate şi imagini video de la manifestaţia din 13 mai, de la Chişinău, organizată de Consiliul Unirii, cu sprijinul Platformei Civice Acţiunii 2012, când 7000 de unionişti au comemorat cei 200 de ani de la anexarea Basarabiei de către Imperiul Rus şi au solicitat unirea Republicii Moldova cu România. Probabil acesta a fost cel mai emoționant moment din cadrul celor trei ore de dezbatere. Cei care au ieșit în stradă la Chișinău, secondați de către tineri veniți din România au reușit să se facă auziți până dincolo de vechile hotare ale României Mari: Moscova, Kiev, Bruxelles. Fiecare a înțeles în felul său ceea ce s-a întâmplat la Chișinău pe 13 mai 2012, dar cu un lucru au fost de acord cu toții: sunt din ce în ce mai mulți!
Radu Baltasiu, directorul Centrului European de Studii în Probleme Etnice al Academiei Române (CESPE) este de părere că Basarabia face parte dintr-un sentiment al întregului care trebuie recuperat şi că deşi mulţi sunt adormiţi şi nu conştientizează această necesitate, aceştia pot fi treziţi. ,,Problema astăzi este reconstruirea sentimentului integrităţii şi al întregului, pe cele două maluri ale Prutului. Acest sentiment este esenţial pentru funcţionarea societăţii, de acesta depinzând existenţa scopurilor şi deci, succesul social, economic, politic, cultural etc. Rezultă de aici că unirea este un pas nu numai firesc, dar şi obligatoriu, fiind de importanţă covârşitoare nu numai pentru modernizarea Moldovei dintre Prut şi Nistru dar şi pentru spaţiul românesc, în ansamblu. Chestiunea Basarabiei, deci, trece prin cunoaştere şi conştiinţă. Din acest punct de vedere, rolul educaţiei este esenţial. Recuperarea sentimentului întregului, insuflarea lui tinerelor generaţii, este o misiune de maximă urgenţă, de către oricare dintre miniştrii educaţiei”, a menţionat prof. univ. dr. Radu Baltasiu.
”Reîntregirea națională este un obiectiv al tuturor românilor. Eu sper ca indiferent de orientarea politică a sa, România nu va transforma acest subiect într-o problemă de partid”, a intervenit şi jurnalistul Viorel Patrichi.
În cadrul dezbaterii a mai luat cuvântul şi istoricul Ion Constantin, care a povestit despre specificul festivităţilor dedicate celor 100 de ani de la anexarea Basarabiei, privită, aşadar, la 1912, ca eliberare de sub jugul turcesc şi alipire la Rusia.
Dorin Matei, director al revistei Magazin istoric a făcut apel la rezultatele unui sondaj efectuat la Chișinău, pentru a exemplifica eventuale tendințe ale direcţiei politice din Republica Moldova. ,,Problema noastră se conține în ultimul sondaj de la Chișinău, care spune că doar 30% din populația de dincolo de Prut își dorește integrarea în Uniunea Europeană. Mi se pare foarte greu ca 30% să convingă 60% încotro să meargă. Soluția ar trebui să fie la sate. Trebuie să mergem în sate. Mai multă inteligență și spirit practic. Problema Republicii Moldova este absentă din spațiul public”, a fost de părere acesta.
Liviu Petrina, membru PNȚCD, și-a exprimat regretul că reprezintă o formațiune politică aflată în afara guvernării, care ar fi trebuit poate cel mai mult să promoveze idealul unirii celor două state românești. ,,PNȚCD ar trebui să fie în fruntea mișcării unioniste, să facă ceea ce a făcut timp de 160 de ani. Reuniunea teritoriilor românești de răsărit nu este doar un obiectiv moral al românilor, ci și o cale de soluționare a unei probleme europene”, a apreciat Petrina.
,,Pe 1 decembrie am scos în strada peste 500 de oameni, pe 25 martie peste 4500, pe 13 mai peste 7 000 de persoane. Asta înseamnă că românii basarabeni au prins curaj, iar fenomenul devine deja unul crescător exponenţial, care nu mai poate fi neglijat. Prin campanii corespunzatoare am reuşit, nu doar Acţiunea 2012, ci toţi cei care luptă pentru Unire, introducerea în discuţia publică din Rep. Moldova a temei Unirii celor două state. Datorită informării corespunzătoare, din ce în ce mai mulţi oameni îşi doresc Unirea, ca unică soluţie pentru rezolvarea problemei identitare şi foarte mulţi se implică acum direct”, a precizat un reprezentant al Platformei Civice Acţiunea 2012, Marius Lulea. Totodată, acesta a amintit câteva dintre avantajele Unirii Republicii Moldova cu România şi a ţinut să felicite societatea civilă de pe ambele maluri ale Prutului pentru promovarea idealului naţional. ,,Procesul unionist a devenit ireversibil”, a concluzionat Marius Lulea.
În acelaşi context, purtătorul de cuvânt al Platformei Civice Acţiunea 2012, George Simion, i-a îndemnat pe toţi cei care militează pentru reîntregirea naţională să se înscrie ca voluntari în Acţiunea 2012, să activeze în acest sens în mod constant, aşa cum şi jurnaliştii de pe ambele maluri ale Prutului ar trebui să reflecte constant mesajul unionist. ,,Activişti trebuie să fie şi politicienii. Avem 3 milioane de români peste Prut, iar apărarea intereselor lor trebuie să fie şi scopul Dumneavoastră. Necesitatea integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană, care se poate realiza cel mai curând prin procesul firesc al unirii cu România trebuie să fie un proiect prioritar pe agenda domniiilor voastre”, a mai punctat George Simion.
Deputatul PSD Cătălin Croitoru a declarat că Unirea Republicii Moldova cu România nu se va realiza apelând la mila Uniunii Europene. ,,Nu vom reuși unirea până când nu vom crea o masă critică de români care să susțină acest lucru, vom realiza acest lucru doar atunci când vom striga suficient de tare, când vom pune piciorul în prag. Trebuie să ne impunem dreptul, nu trebuie să așteptăm mila Uniunii Europene. Nu aș fi vrut să iau cuvântul la această dezbatere, pentru că nu aș vrea să îi dăm foc Europei cu ceea ce am în suflet. Dar va trebui să îi dăm foc, pentru că nu trebuie să fim umili, e de datoria noastră să o facem”, a menţionat acesta.
InfoPrut aminteşte că la 16 mai 2012 s-au împlinit 200 de ani de la semnarea Tratatului de pace ruso-turc, în urma căruia teritoriul Basarabiei a fost anexat la Rusia ţaristă.
Foto: Iulia Modiga/InfoPrut
